Autor: Leonard Bădilă | Sursă: capital.ro

Impactul IA asupra viitorului guvernanței corporative și al consiliilor de administrație este un subiect de mare interes. Un raport recent de la McKinsey menționează că „până în 2030, IA va contribui cu 1,2 trilioane de dolari la PIB-ul global”. Dar ce înseamnă asta pentru guvernanța corporativă? Cum se pot pregăti cel mai bine Boards pentru a profita de AI? Și care sunt provocările cu care se confruntă în acest sens?

Inteligența Artificială (IA) și Board-urile viitorului: ce impact are tehnologia asupra guvernanței corporative a organizațiilor

Adevărul este că paragraful de mai sus nu a fost scris de o persoană, ci de un program de Inteligență Artificială – Copy.ai, căruia i-au fost oferite câteva cuvinte cheie, precum „viitorul guvernanței corporative”. Aceasta este încă o dovadă a faptului că puterea aplicațiilor IA, dar și a tehnologiei în general, crește.

Inteligență artificială. Big data. Alfabetizare digitală. Colaborare între oameni și roboți. Descentralizare. Toate aceste sintagme sunt deja prezente în discursul public general și se conturează ca probabilități ale societății de mâine, într-un viitor în care cuvântul de ordine nu este „dacă”, ci „cum”. De la angajați, până la executivi, fiecare membru al echipei unei organizații va fi influențat de modul în care tehnologia – în accepțiunea sa cea mai amplă – va fi integrată în cadrul companiilor. Tot mai mulți profesioniști, inclusiv în România, preiau funcții de membri în consiliile de administrație, iar organizațiile sunt tot mai interesate să atragă astfel de specialiști care, prin experiența lor, contribuie la implementarea unei guvernanțe corporative solide.

Inteligența Artificială (IA) va influența Board-urile organizațiilor

În acest context, făcând un pas înainte FutureStation explorează viitorul și analizează modul în care tehnologia, și mai specific Inteligența Artificială (IA), va influența Board-urile organizațiilor. Cum rămân membrii de Board și organizațiile relevante în viitor, ce trebuie să facă acestea pentru a se adapta? Ce poate însemna guvernanța corporativă la timpul viitor? Acestea sunt câteva din întrebările pe care le adresează FutureStation într-un studiu complex realizat în parteneriat cu Envisia, prima școală din România destinată membrilor de Board: „Inteligența Artificială și viitorul guvernanței corporative” (”AI and the Future of Governance”).

„Scopul și modul de funcționare al consiliilor de administrație ale companiilor se vor schimba radical pe măsură ce implicarea lor în organizație și avansul tehnologic împing către și mai multă responsabilitate. În ultimul deceniu, discuțiile despre rolul guvernanței corporative în cadrul unei companii s-au concentrat în jurul termenilor precum transparență, diversitate, strategie, responsabilitate, analiza riscurilor, toate acestea generând dezbateri aprinse și chiar dând naștere unor noi modele de business și reguli de guvernanță. Fără dubiu, etica și transparența rămân fundamentale, dar, în plus, avansul tehnologic din prezent are potențialul să schimbe dramatic modul în care guvernanța corporativă va arăta în viitor, integrând tehnologii disruptive precum Inteligența artificială”,

spune Diana Stafie, fondator al FutureStation și specialist în Foresight / strategie prospectivă.

Cercetarea derulată de FutureStation indică 5 schimbări pe care IA le poate aduce în cadrul consiliilor de administrație ale companiilor

Cercetarea derulată de FutureStation indică 5 schimbări pe care IA le poate aduce în cadrul consiliilor de administrație ale companiilor, modificând profund dinamica acestora: colaborare mai strânsă între oameni și roboți, gestionarea Big data – volumul mare de informații la care avem acces, economia facilitată de platforme online, descentralizarea procesului muncii și a modelelor de business, precum și nevoia de transparență.

Imaginați-vă un viitor în care un asistent virtual organizează agenda întâlnirilor, prioritizează emailurile pe baza unor obiceiuri de utilizare a acestora. Sau un viitor în care dezvoltarea rețelelor neuronale și alte tehnologii similare vor adânci și mai mult colaborarea oameni-roboți. Există deja exemple concrete în lume care susțin această tendință. În Japonia, compania de venture capital Deep Knowledge are ca membru de Board un robot Inteligență artificială încă din anul 2014. Compania recunoaște că IA a ajutat-o să ia deja câteva decizii majore de business. Robotul pe nume Vital a fost ales pentru abilitatea sa de a identifica trenduri de piață care nu erau atât de vizibile pentru oameni, în efortul de a contribui la succesul investițiilor. Este primul program software din lume numit membru într-un consiliu de administrație. Un alt exemplu este NEO – un asistent care ajută echipele remote să rămână la zi cu informația atunci când nu pot participa la ședințe. Scopul lui NEO este să îi ajute pe oameni să fie în două locuri în același timp, oferind un rezumat al întâlnirii, o listă cu cele mai relevante subiecte de discuție și concluzii etc.

Includerea IA în practicile consiliilor de conducere ale companiilor nu înseamnă a lăsa activitatea acestora pe pilot automat, ci mai degrabă a orchestra și organiza munca și colaborarea în jurul oamenilor și roboților. Și conform datelor Eurostat pe 2021, doar un foarte mic procentaj din firmele ce își desfășoară activitatea în România fac uz de aceste tehnologii exponențiale.

O alta schimbare analizată de FutureStation ține de business-urile ce operează ca „platforme”. Acest tip de economie perturbă modelele de business tradiționale, facilitând totodată un transfer de informații, schimburi economice, conexiuni între oameni. Trecerea de la un business bazat pe produse și servicii la unul bazat pe platforme online aduce noi implicații pentru conducerea unei companii, pentru că membrii acesteia pot colabora, vizualiza, comenta pe documente în timp real, de pe orice dispozitiv și, foarte important, într-un mediu sigur. În plus, în contextul descentralizării muncii și al exploziei economiei colaborative, tehnologiile emergente precum IA și blockchain favorizează și apariția unor noi modele de business, așa cum sunt DAO – Decentralized Autonomous Organizations.

Nu în ultimul rând, nevoia de transparență pune din ce în ce mai multă presiune asupra companiilor, iar membrii consiliilor de administrație nu fac excepție. Tehnologia și rețelele sociale au catalizat nevoia de transparență. Astfel, nu puține sunt exemplele în care membrii din conducerea unor companii au devenit cunoscuți în toată lumea, iar acțiunile lor publice sau simplele postări pe rețelele sociale au influențat direct, în unele cazuri în mod negativ, organizația. Poate unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al Facebook / Meta, care a căzut pe locul 98 din 100 în topul celor mai mari companii cu renume, în urma scandalului legat de prelucrarea datelor cu caracter confidențial, al știrilor false și al relațiilor între membrii echipei. Managementul reputației pentru membrii consiliului de conducere va căpăta o greutate tot mai mare în ecuația succesului unei companii.

Într-un astfel de context complex, apare întrebarea „cum se pot pregăti membrii consiliului pentru un viitor în care inteligența artificială va avea un impact semnificativ asupra guvernanței corporative?”. Cu siguranță, viitorul nu foarte îndepărtat va determina companiile să își regândească abordările, iar abilitățile digitale, tehnice, prospective și etice ale membrilor din conducere vor fi obligatorii. Este posibil ca în curând funcții noi precum Chief AI Ethics Officer să fie des întâlnite în cadrul unui consiliu de administrație.

Board-urile pregătite pentru viitor trebuie să fie formate din profesioniști interesați de viitor, de foresight și strategiile prospective, de posibilele scenarii care pot apărea, de înțelegea noilor tehnologii și a implicațiilor acestora. Conform unui studiu Deloitte, companiile cu un Board ce deține cunoștințe solide de tehnologie înregistrează rezultate mai bune, experimentând, în medie, o creștere cu 5% a veniturilor pe o perioadă de 3 ani, și o evoluție mai bună cu 8% a acțiunilor, de la an la an. Analiza FutureStation vine să întărească și mai mult ideea că Board-urile viitorului trebuie să afișeze alfabetizare digitală, înțelegere a puterii Big Data, dar și o etică la un standard mai înalt decât a fost cazul până acum.

Studiul complet este disponibil aici.

Impactul IA asupra viitorului guvernanţei corporative şi al consiliilor de administraţie este un subiect de mare interes. Un raport recent de la McKinsey menţionează că “până în 2030, IA va contribui cu 1,2 trilioane de dolari la PIB-ul global”, se arată într-un comunicat de presă.

Dar ce înseamnă asta pentru guvernanţa corporativă? Cum se pot pregăti cel mai bine Boards pentru a profita de AI? Şi care sunt provocările cu care se confruntă în acest sens?

Paragraful de mai sus nu a fost scris de o persoană, ci de un program de Inteligenţă Artificială – Copy.ai, căruia i-au fost oferite câteva cuvinte cheie, precum “viitorul guvernanţei corporative”. Aceasta este încă o dovadă a faptului că puterea aplicaţiilor IA, dar şi a tehnologiei în general, creşte.

Inteligenţă artificială. Big data. Alfabetizare digitală. Colaborare între oameni şi roboţi. Descentralizare. Toate aceste sintagme sunt deja prezente în discursul public general şi se conturează ca probabilităţi ale societăţii de mâine, într-un viitor în care cuvântul de ordine nu este “dacă”, ci “cum”. De la angajaţi, până la executivi, fiecare membru al echipei unei organizaţii va fi influenţat de modul în care tehnologia – în accepţiunea sa cea mai amplă – va fi integrată în cadrul companiilor. Tot mai mulţi profesionişti, inclusiv în România, preiau funcţii de membri în consiliile de administraţie, iar organizaţiile sunt tot mai interesate să atragă astfel de specialişti care, prin experienţa lor, contribuie la implementarea unei guvernanţe corporative solide.

Potrivit sursei citate, făcând un pas înainte FutureStation explorează viitorul şi analizează modul în care tehnologia, şi mai specific Inteligenţa Artificială (IA), va influenţa Board-urile organizaţiilor. Cum rămân membrii de Board şi organizaţiile relevante în viitor, ce trebuie să facă acestea pentru a se adapta? Ce poate însemna guvernanţa corporativă la timpul viitor? Acestea sunt câteva din întrebările pe care le adresează FutureStation într-un studiu complex realizat în parteneriat cu Envisia, prima şcoală din România destinată membrilor de Board: “Inteligenţa Artificială şi viitorul guvernanţei corporative” (“AI and the Future of Governance”).

“Scopul şi modul de funcţionare al consiliilor de administraţie ale companiilor se vor schimba radical pe măsură ce implicarea lor în organizaţie şi avansul tehnologic împing către şi mai multă responsabilitate. În ultimul deceniu, discuţiile despre rolul guvernanţei corporative în cadrul unei companii s-au concentrat în jurul termenilor precum transparenţă, diversitate, strategie, responsabilitate, analiza riscurilor, toate acestea generând dezbateri aprinse şi chiar dând naştere unor noi modele de business şi reguli de guvernanţă. Fără dubiu, etica şi transparenţa rămân fundamentale, dar, în plus, avansul tehnologic din prezent are potenţialul să schimbe dramatic modul în care guvernanţa corporativă va arăta în viitor, integrând tehnologii disruptive precum Inteligenţa artificială”, spune Diana Stafie, fondator al FutureStation şi specialist în Foresight / strategie prospectivă.

Cercetarea derulată de FutureStation indică 5 schimbări pe care IA le poate aduce în cadrul consiliilor de administraţie ale companiilor, modificând profund dinamica acestora: colaborare mai strânsă între oameni şi roboţi, gestionarea Big data – volumul mare de informaţii la care avem acces, economia facilitată de platforme online, descentralizarea procesului muncii şi a modelelor de business, precum şi nevoia de transparenţă, se precizează în comunicat.

Există deja exemple concrete în lume care susţin această tendinţă. În Japonia, compania de venture capital Deep Knowledge are ca membru de Board un robot Inteligenţă artificială încă din anul 2014. Compania recunoaşte că IA a ajutat-o să ia deja câteva decizii majore de business. Robotul pe nume Vital a fost ales pentru abilitatea sa de a identifica trenduri de piaţă care nu erau atât de vizibile pentru oameni, în efortul de a contribui la succesul investiţiilor. Este primul program software din lume numit membru într-un consiliu de administraţie. Un alt exemplu este NEO – un asistent care ajută echipele remote să rămână la zi cu informaţia atunci când nu pot participa la şedinţe. Scopul lui NEO este să îi ajute pe oameni să fie în două locuri în acelaşi timp, oferind un rezumat al întâlnirii, o listă cu cele mai relevante subiecte de discuţie şi concluzii etc.

Includerea IA în practicile consiliilor de conducere ale companiilor nu înseamnă a lăsa activitatea acestora pe pilot automat, ci mai degrabă a orchestra şi organiza munca şi colaborarea în jurul oamenilor şi roboţilor. Şi conform datelor Eurostat pe 2021, doar un foarte mic procentaj din firmele ce îşi desfăşoară activitatea în România fac uz de aceste tehnologii exponenţiale.

O alta schimbare analizată de FutureStation ţine de business-urile ce operează ca “platforme”. Acest tip de economie perturbă modelele de business tradiţionale, facilitând totodată un transfer de informaţii, schimburi economice, conexiuni între oameni. Trecerea de la un business bazat pe produse şi servicii la unul bazat pe platforme online aduce noi implicaţii pentru conducerea unei companii, pentru că membrii acesteia pot colabora, vizualiza, comenta pe documente în timp real, de pe orice dispozitiv şi, foarte important, într-un mediu sigur. În plus, în contextul descentralizării muncii şi al exploziei economiei colaborative, tehnologiile emergente precum IA şi blockchain favorizează şi apariţia unor noi modele de business, aşa cum sunt DAO – Decentralized Autonomous Organizations.

Nu în ultimul rând, nevoia de transparenţă pune din ce în ce mai multă presiune asupra companiilor, iar membrii consiliilor de administraţie nu fac excepţie. Tehnologia şi reţelele sociale au catalizat nevoia de transparenţă. Astfel, nu puţine sunt exemplele în care membrii din conducerea unor companii au devenit cunoscuţi în toată lumea, iar acţiunile lor publice sau simplele postări pe reţelele sociale au influenţat direct, în unele cazuri în mod negativ, organizaţia. Poate unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al Facebook / Meta, care a căzut pe locul 98 din 100 în topul celor mai mari companii cu renume, în urma scandalului legat de prelucrarea datelor cu caracter confidenţial, al ştirilor false şi al relaţiilor între membrii echipei. Managementul reputaţiei pentru membrii consiliului de conducere va căpăta o greutate tot mai mare în ecuaţia succesului unei companii.

Într-un astfel de context complex, apare întrebarea “cum se pot pregăti membrii consiliului pentru un viitor în care inteligenţa artificială va avea un impact semnificativ asupra guvernanţei corporative?”. Cu siguranţă, viitorul nu foarte îndepărtat va determina companiile să îşi regândească abordările, iar abilităţile digitale, tehnice, prospective şi etice ale membrilor din conducere vor fi obligatorii. Este posibil ca în curând funcţii noi precum Chief AI Ethics Officer să fie des întâlnite în cadrul unui consiliu de administraţie.

Board-urile pregătite pentru viitor trebuie să fie formate din profesionişti interesaţi de viitor, de foresight şi strategiile prospective, de posibilele scenarii care pot apărea, de înţelegea noilor tehnologii şi a implicaţiilor acestora. Conform unui studiu Deloitte, companiile cu un Board ce deţine cunoştinţe solide de tehnologie înregistrează rezultate mai bune, experimentând, în medie, o creştere cu 5% a veniturilor pe o perioadă de 3 ani, şi o evoluţie mai bună cu 8% a acţiunilor, de la an la an. Analiza FutureStation vine să întărească şi mai mult ideea că Board-urile viitorului trebuie să afişeze alfabetizare digitală, înţelegere a puterii Big Data, dar şi o etică la un standard mai înalt decât a fost cazul până acum, se mai arată în comunicat.

Autor: Cristina Bellu | Source: zf.ro

Care sunt principalele tendinţe care conturează viitorul muncii: digitalizarea şi robotizarea vor crea noi provocări şi oportunităţi; angajaţii vor fi preocupaţi de perfecţionare; companiile vor învăţa să acorde o mai mare atenţie nevoilor şi emoţiilor angajaţilor; colaborarea în procesul muncii se va accentua

Un lucru pe care pandemia se pare că l-a impus este faptul că munca nu va mai fi niciodată la fel ca înainte. Complexitatea societăţilor în care trăim, viteza cu care lucrurile se schimbă şi doza de imprevizibil din jurul nostru creează zi de zi provocări care vor modela viitorul muncii, atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi, notează un studiu realizat de FutureStation pentru şase confederaţii patronale şi sindicate din România, Ungaria şi Slovacia, printre care şi Confederaţia Patronală Concordia.

Potrivit acestuia, viitorul muncii în Europa Centrală şi de Est va fi influenţat de mai multe coordonate printre care abilităţile digitale avansate şi colaborarea cu roboţii, flexibilitatea şi diversitatea în procesul muncii, starea de bine la locul de muncă precum şi economia colaborativă.

“Fără niciun dubiu, impactul automatizării, digitalizării şi robotizării în procesul muncii va duce la o mai strânsă colaborare între oameni şi roboţi. Cu cât avansează tehnologia, cu atât oamenii trebuie să fie instruiţi să o folosească”, notează studiul.

În România, în jur de 50% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate, în vreme ce în Ungaria ponderea e de 49% din orele de program, iar în Slovacia între 48%-53%, conform datelor unui studiu realizat de McKinsey.

În acelaşi timp, Forumul Economic Mondial estimează că până în 2025, 97 de milioane de noi locuri de muncă vor fi create cu ajutorul tehnologiei, în timp ce 85 de milioane vor fi înlocuite de procese automatizate.

În România au apărut deja astfel de servicii în domeniul bancar, de exemplu, unde casieriile sunt înlocuite de servicii digitale, în timp ce în Slovenia bancherul digital 3D oferă deja asistenţă clienţilor.

În acest context, conform aceluiaşi raport al Forumului Economic Mondial, până în 2025 jumătate dintre angajaţi vor avea nevoie de pregătire intensivă pentru noi abilităţi în câmpul muncii.

„Înţelegerea dinamicii care ne modelează viitorul înseamnă conştientizarea faptului că trebuie să fim pregătiţi pentru toate scenariile posibile, atât ca organizaţie, cât şi ca angajat sau profesionist într-un anumit domeniu. (…) Din punct de vedere al pieţei muncii, tocmai pentru ca viitorul să nu ne ia prin surprindere, avem nevoie de forţă de muncă calificată, cu abilităţi digitale şi pregătire în lucrul cu roboţii şi procesele automatizate şi, din păcate, România ocupă ultimul loc din UE din acest punct de vedere”, spune Diana Stafie, fondator FutureStation şi specialist în strategie prospectivă.

Studiul mai arată că avansul tehnologic şi schimbarea paradigmei în procesul muncii vor conduce la o tot mai mare flexibilitate a modului în care muncim.

Pandemia a creat premisele ideale pentru colaborările digitale. 40% dintre românii cu studii superioare locuiesc în afara ţării, iar între 50-70% dintre cei care pleacă din Ungaria sunt tineri cu studii superioare, între 20 şi 39 de ani, în timp ce din Slovacia pleacă fiecare al 10-lea absolvent de facultate.

Sunt semnale că date demografice, precum vârsta, naţionalitatea sau sexul nu vor mai conta în procesul de recrutare, mai ales că dispariţia graniţelor fizice va face posibilă recrutarea talentului de oriunde. În plus, în condiţiile în care procentul populaţiei îmbătrânite este în continuă creştere, iar până în 2050 se estimează că 30% din totalul populaţiei României va avea peste 65 de ani, o piaţă a muncii diversă şi inclusivă va permite în viitor atragerea şi retenţia în câmpul muncii a seniorilor, companiile putând astfel beneficia atât de inventivitatea juniorilor, cât şi de vasta experienţă a seniorilor.

În ceea ce priveşte starea de bine la locul de muncă, trendurile actuale arată un interes tot mai mare pentru înglobarea practicilor ESG – de guvernanţă socială, corporativă şi de mediu în cadrul politicilor companiilor, iar angajaţii sunt tot mai atenţi la cum le sunt îndeplinite nevoile la locul de muncă.

Sănătatea emoţională şi mentală a echipelor este deja un criteriu important pe piaţa muncii, iar 1 din 2 români consideră că organizaţiile au o responsabilitate faţă de mediu şi faţă de oameni. Conform unui sondaj realizat de Undelucram.ro, românii sunt cei mai stresaţi şi temători angajaţi din UE, iar indicatorul stării de bine se află la jumătate în ţara noastră faţă de regiune.

Studiul mai evidenţiază că structurile ierarhice în cadrul echipelor devin mult mai flexible, iar în viitor accentul se va pune tot mai mult pe colaborare în procesul muncii.

Fenomenul de gig-economy generează deja pe piaţa muncii colaborări între companii şi specialişti independenţi în diferite domenii.

La nivel european, din totalul colaborărilor din gig-economy, 14,2% sunt în România, 8,9 în Ungaria şi 8,5 în Slovacia, conform JRC Science for policy Report, EC.

Flexibilitatea este cea care va atrage în viitor tot mai mulţi angajaţi, în condiţiile în care în prezent 67% dintre angajaţi preferă munca hibridă, iar 26% dintre aceştia spun că şi-ar da demisia dacă angajatorul i-ar obliga să revină la birou full time, conform unui studiu BestJobs.

Astfel, noile direcţii de dezvoltare privind digitalizarea şi economia verde şi colaborativă încep să şteargă graniţe tradiţionale în procesul muncii, creând puncte de legătură între muncă şi învăţare continuă, viaţă personală şi profesională, statutul de angajat şi cel de freelancer sau antreprenor.

Acest context complex creează multe oportunităţi, dar şi multe provocări de care atât companiile, cât şi anagajţii trebuie să fie conştienţi şi pregătiţi să le înglobeze în procesul muncii într-un viitor care se anunţă nu foarte îndepărtat, concluzionează studiul.

Source: Republica. Photo: Getty Images

Ultimul an ne-a demonstrat rapiditatea cu care piața muncii, tehnologiile, modul de organizare al companiilor, chiar și modul nostru de relaționare, inclusiv anumite atitudini și valori s-au schimbat și transformat. Simțim, la nivel colectiv, nevoia de a explora și de a ne pregăti pentru un viitor care se anunță într-o continuă schimbare și reactualizare. A fost una și dintre concluziile antreprenorilor pe care i-am cunoscut recent în proiectul RE:Build, realizat de Startarium, în anul în care pandemia ne-a dat lumea peste cap.

O să încep cu un disclaimer: nu există o modalitate sigură prin care putem înlătura total factorul de incertitudine sau una care să asigure o planificare strategică fără cusur pentru viitor. Dar ce putem face să învățăm să facem loc incertitudinii, în loc să fugim de ea. Foresight (Strategie prospectiva) este o abordare cu mai multe instrumente care vizează explorarea și înțelegerea viitorului cu toată incertitudinea lui. Foresight înseamnă explorarea participativă a viitorului pornind de la premisa că viitorul nu este nici linear, nici predeterminat.

Alături de Startarium, în cadrul Re:Build, am lucrat cu antreprenorii români afectați direct de consecințele pandemiei. Iar genul de strategie pe care am propus-o este valabilă pentru orice tip de context global.

Abordare și mindset:

• Pleacă de la premisa de viitoruri – nu este un termen uzual folosit, dar este cât se poate de adevărat. Vorbim de viitoruri și avem în vedere scenarii de viitor. Uită de predicții și mai degrabă analizează și pregătește-te pentru diferite alternative în care viitorul poate arăta. Cei care se vor gândi in perspectivă și în alternative vor fi mai pregătiți și vor putea profita de oportunități.
• Familiarizează-te cu conceptul si metodologia de foresight. Un abecedar aici, iar la final găsiți o listă cu articole, studii de caz și materiale relevante pentru subiect.

La nivel de operaționalizare:

• Privește înapoi. Înțelegerea trecutului ne poate deschide orizonturi către probabilități și posibilități viitoare. Cum ai reacționat la criza economică trecută – cum au reacționat jucătorii din industria ta? Cine a identificat oportunitățile apărute după criză? La nivel personal, ai continuat să cheltuiești, să investești sau ai așteptat? Retrospectiva ne ajută să înțelegem cât de repede se produce adopția unui produs sau a unui serviciu. Produse și servicii populare astăzi erau acum cinci ani cunoscute doar de early adopters.

Cum? O întâlnire pentru discuții și brainstorm cu echipa oferă suficientă valoare.

Pune bazele unui obicei de scanare a ceea ce se întâmplă în mediul extern (noutăți, inovații și semnale vagi de schimbare). Explorează o arie cât mai divergentă, de cele mai multe ori, inovația nu vine din același domeniu.

După ce înțelegem trecutul, concomitent cu o scanare constantă a prezentului, reușim să elasticizăm gândirea și să creionăm direcții ale business-ului pe termen mediu și lung. Acestea nu ar trebui să considere doar varianta unui viitor ca o extrapolare a prezentului, ci și alte scenarii alternative ce reflectă ipoteze de viitor relevante pentru industria ta.

Moduri prin care schimbarea se poate manifesta: un concept nou de magazin, o nouă experiență în relația cu un brand, un model nou de business sau portat dintr-o altă industrie, o nouă tehnologie sau poate un patent, brevet? Câteodată, schimbarea apare semnalată într-o postare pe Linkedin despre un job (exemplul Ambev care a recrutat lunile trecute Chief Mental Health Officer). Sau un startup care urmărește să perturbe un domeniu (exemplul startup-ului Notpla care vine cu o soluție pentru înlocuirea plasticului din ambalaje cu un material pe bază de alge și plante, ce poate fi consumat la rândul lui).

Informația este cheie aici. Subiectul de interes trebuie aprofundat din toate unghiurile, pe toate canalele. Este important să înțelegi de ce are loc schimbarea, cine inițiază și cine adoptă. Imaginează-ți un viitor în care aceste semnale de schimbare devin răspândite la scara largă. Cum arată viitorul și ce poți face pentru a ramane relevant ca organizație în acest context? Provoacă percepțiile actuale și conștientizează biasurile.

Cum construiești scenarii de viitor

Asta este partea pe care recomand să o transformi într-un obicei. Și pentru acționabilitate, poți organiza o întâlnire recurentă în care fiecare membru al echipei povestește despre ce a identificat nou, inovativ, emergent în legătură cu o temă agreată în prealabil. Ulterior, un brainstorming cu echipa despre potențialul impact și oportunități legate de aceste schimbări așază ideile într-o structură.

Construirea de scenarii (Scenario Planning) a devenit unul dintre cele mai cunoscute instrumente de Foresight. Dacă te familiarizez cu conceptul, descoperi modalități prin care aceste scenarii se pot construi fără prea multe resurse (utilizând o matrica 2×2 ca în acest exemplu). Dacă ești interesat, îmi poți scrie pe Linkedin pentru un astfel de canvas.

Pe lângă elaborarea de scenarii, recomand dezvoltarea unui sistem de early warning system care permite monitorizarea anumitor evenimente, indicatori sau factori (calitativi sau cantitativi) care indică evoluția spre un anumit scenariu sau altul. Acesta se poate concretiza și într-un simplu document xls colaborativ.

Explorarea continuă și pregătirea pentru viitor este o responsabilitate de bază a liderilor, fie că vorbim de multinaționale sau startup-uri. Similar cu ce spunea Mark Twain, ”fă-ţi planuri de viitor, pentru că viitorul este locul în care îţi vei petrece tot restul vieţii!” Construirea unei culturi care include explorarea viitorului poate contribui la creșterea gradului de reziliență și inovație a echipelor. Acestea pot vedea mai ușor ce devine emergent, ce și-ar putea dori clienții în viitor și identifică zone de oportunitate și competitivitate.

Source: Forbes.

Conceptul de Business as Social (sau Social Shopping / Live e-commerce / ShopStreaming) apare când punem laolaltă divertisment plus mall plus tehnologia de livestream. Acest concept emergent poate influența major modul în care consumatorii își fac cumpărăturile și în consecință, genera noi modele de business. ShopStreaming-ul permite clienților să viziteze virtual magazinele sau showroom-urile preferate, să urmărească antreprenorii sau reprezentanții brandurilor în timp ce aceștia povestesc despre produsele sau serviciile sale, să interacționeze cu aceștia sau cu alte persoane din magazin ca și cum ar fi de fapt acolo și cel mai important, să achiziționeze pe loc produsele dorite. Toate acestea online. Oportunitățile de shopping apar acum apar acum în activitățile online zilnice ale fiecărui consumator. Descoperirea și achiziția unui produs sau serviciu se poate întâmpla oriunde, oricând, ideea de shopping devenind din ce în ce mai împletită cu stilul nostru de viață. ShopStreamingul este o nouă modalitate de a ajunge la consumatori, de a vinde în direct produse și servicii. Și se pare că in timpul pandemiei a fost soluția salvatoare pentru multe business-uri mici sau de nișă.

ShopStreamingul vine să reinventeze prin puterea livestream-ului teleshopping-ul de altădată.

Asia reprezintă un teren fertil pentru industria de e-commerce. Citeam recent într-un studiu eMarketer (Decembrie 2020) că se așteaptă ca în 2021 volumul vânzărilor din e-commerce în China să reprezinte mai mult de jumătate din total vânzări pe zona de retail. Ar fi un record mondial și încă o dovadă în plus că asiaticii sunt ”social shoppers”.  Pe fondul acestei adopții exponențiale a comerțului online în Asia, a apărut și fenomenul de ShopStreaming. Primele manifestări ale acestuia s-au observat încă din 2017, atât la nivel de corporații, cât și în rândul antreprenorilor din diferite domenii.

„Pearl Bro” este unul dintre antreprenorii care au explorat încă din 2017 fenomenul de ShopStreaming pentru a dezvolta o comunitate și a își crește veniturile. În timp ce lucra la afacerea familiei din Zhuji, China, a început să transmită live procesul de recoltare a perlelor. Clienții erau invitați să plătească în jur de 10USD pentru o midie și apoi să urmărească în direct pentru a vedea dacă midia conține o perlă sau mai multe. Un raport BBC din iunie 2017 evidenția că „Pearl Bro” a câștigat pe parcursul a 6luni de astfel de sesiuni de ShopStreaming 4,4 milioane USD.

Lansata in 2016, Taobao.Live este o platforma deținută de Alibaba în cadrul căreia sunt găzduite sesiuni de ShopStreaming. Iar in 2020, platforma a ajuns să găzduiască în fiecare zi mai mult de 300.000 de sesiuni de ShopStreaming. Printre cele mai performante industrii și produse se numără bijuteriile, moda pentru femei, accesorii, cosmetice și moda pentru copii. O evoluție surprinzătoare s-a înregistrat pentru produsele agricole. Taobao.Live găzduiește și peste 100.000 de organizatori ce „expun” produse agricole, iar în 2019 a găzduit 1,6 milioane de sesiuni de ShopStreaming cu produse agricole. De exemplu, în cadrul unei sesiuni de ShopStreaming susținute de ferma Hailuo din Jinhuang a atras peste 25.000 de vizualizări și în mai puțin de 2 minute s-au vândut peste 30.000 de kilograme de fructe.

Un grup de 3 tineri din Singapore (Hong Heng Mobile) organizează licitații pentru produse de telefonie mobilă (cum ar fi carcase de telefon, baterii) prin intermediul Facebook Live încă din martie 2017. Cei trei facilitatori obișnuiau să dețină un magazin fizic, dar l-au închis si au trecut la ShopStreaming prin Facebook Live. În timpul fiecărei sesiuni de două ore și jumătate, spectatorii pot comenta în timp real pentru a licita pentru articolele prezentate (aproximativ 40 pe sesiune). Licitația se desfășoară timp de șase zile în fiecare săptămână.

De-a lungul anilor fenomenul de ShopStreaming si-a făcut apariția într-o varietate din ce in ce mai mare de domenii si formate. De exemplu, Tongcheng-Elong (China) este o agenție de turism ce oferă începând cu 2021 diferite pachete si oferte de calatorii in cadrul sesiunilor de ShopStreaming. O aplicație populară chineză este Pinduoduo ce oferă reduceri pentru cumpărături de grup și generează formarea de grupuri pe WeChat pentru a beneficia de reduceri la produsele de masă. Iar Suntec City este un mall din Singapore care a organizat in 2020 primul festival de ShopStreaming. În timpul evenimentului de patru zile, cumpărătorii au putut asista în fiecare zi la sesiuni susținute de peste 40 de branduri din mall. Imaginați-vă cum ar arăta un astfel de festival de ShopStreaming în zilele de Black Friday!

Fenomenul de ShopStreaming a generat și noi valențe pentru profesia de influencer și pentru modul de compensare a acestora. Cei mai urmăriți influenceri din ShopStreaming au propriile emisiuni zilnice in cadrul cărora vând produse sau servicii atent selecționate și adesea cu reduceri masive. Conform statisticilor din China, 1 din 10 produse propuse către influenceri ajunge să fie prezentat de către acesta în cadrul sesiunilor de ShopStreaming. Influencerii sunt numiți KOLs (key opinion leaders) și în cadrul sesiunilor prezintă produsele, răspund la întrebări sau discută cu invitații. Iar adesea modul de compensare e diferit fața de cel actual – o sumă fixa pentru fiecare postare. KOLs primesc atât o suma pentru apariție, cât și un comision considerabil pentru produsele vândute. Merita să citiți despre Jiaqi (Austin) Li, cunoscut și sub numele de „Regele rujului”, un fost consultant de vânzări de la L’Oreal care are o audiență zilnică de peste 2 milioane și valorează momentan peste 6 milioane USD. Viya, un alt KOL sau ShopStreaming influencer ce activează pe Alibaba, deține un record de vânzare de 66 de milioane USD într-o singură zi. Sesiunile de ShopStreaming prezentate de Viya reprezintă un hibrid, descrise de Bloomberg ca „parțial spectacol, parțial reclamă, parțial chat de grup”. Viya a vândut de toate – de la mașini la odorizante auto, case, produse alimentare sau cosmetice până la rachete (concepute pentru a lansa sateliți pe orbită). Alibaba dorește să creeze astfel de fenomene și în Europa folosind influenceri locali. Astfel că în mai 2020 și-a anunțat intenția extinderii business-ul de ShopStreaming în Europa și dorința de a contracta 100.000 de influenceri.

Asta fiindcă în lumea de astăzi conectată global, așteptările consumatorilor sunt fluide, pot ”călători” rapid între zone geografice sau de la o industrie la alta.

Iar pandemia a fost bineînțeles un catalizator în acest sens. Personal mă aștept ca numărul de consumatori care cumpără online să se mențină și după perioada de pandemie ca urmare a expunerii la ușurința și distracția de a face cumpărături online sau a participa la sesiuni de ShopStreaming.

Si observăm cum fenomenul de ShopStreaming ia amploare deja și în alte parți ale lumii. În 2019 Amazon a lansat Amazon.Live pentru găzduirea sesiunilor de ShopStreaming de către reprezentanții brandurilor de pe platformă, urmând ca la mijlocul lui 2020 să deschidă partea de ShopStreaming și către influenceri prin Amazon Influencer Program. Tot în 2020, fenomenul de ShopStreaming a fost inițiat și în America Latină prin lansarea platformei Rappi. Iar la începutul anului 2021, citeam de startup-ul Oveit care a lansat în Romania o platformă de Live Stream Shopping și care a reuşit să strângă în cadrul unei campanii pe SeedBlink (platforma locală de equity crowdfunding) suma totală de 400.000EUR.  Deși încă nu putem vorbi de același număr de industrii implicate sau audiență, notorietatea fenomenului de ShopStreaming crește. Și poate chiar faptul că vorbim de un fenomen la început în Europa, nerăspândit încă la scară largă, poate reprezenta o oportunitate demnă de explorat.

#FutureTip:

Cum ar arată versiunea .Live a business-ului dumneavoastră? Gândiți-vă la modul în care business-ul dumneavoastră poate merge dincolo de cumpărături tranzacționale! (Și este întotdeauna o bună idee să rezervați extensia de website .Live.)

Sursa: Forbes.

Într-un context învăluit de incertitudine, pare dificil să privim cu optimism către viitor. Deși încercăm să construim prospective, este necesar să ne pregătim pentru ce va urma.

Cu câteva secole în urmă, prospectivele constituiau baza unui atac militar de succes. Pentru a anticipa următoarea mișcare a inamicului, era nevoie de un grup de strategi care să contureze diferite scenarii atât pentru atac, cât și din punct de vedere defensiv. Astăzi, explorarea viitorului prin foresight ocupă un loc la fel de important în mediul de business, iar Diana Stafie, Foresight Strategist & Founder la Future Station, prezintă cel mai bun mod prin care putem să privim către viitor.

“De cele mai multe ori, când ne gândim la viitor, considerăm că va fi o continuitate a zilei de astăzi și e ceea ce noi numim <viitorul oficial>. Însă, de multe ori, realitatea ne arată că viitorul poate să arate în diferite feluri“,

declară ea, în cadrul unei noi ediții a emisiunii Forbes Power Breakfast.

Atunci când vorbim despre viitor, poate fi, în același timp, înfricoșător și palpitant, însă este necesar să luăm în considerare toate variabilele existente. Cu toate acestea, intuiția, ca un al șaselea simț, joacă un rol la fel de important în scrierea planului de acțiune. “Când vorbim de viitor, intuiția are o greutate foarte mare. Nu este important să știi exact, ci este important procesul“, explică fondatorul Future Station. “În vremurile de demult, când marii exploratori plecau să exploreze lumea, ei nu știau neapărat unde o să ajungă. Dacă s-ar fi bazat numai pe tipul de hărți care existau, poate nu descopereau Lumea Nouă. Și acum, noi încercăm să folosim această intuiție, aceste semnale de schimbare vagi pe care le observăm, și să înțelegem spre ce direcție se duce viitorul, să fim tot un fel de cartografi, însă mai intuitivi“, adaugă invitata Forbes.

Și pentru că lucrurile nu merg întotdeauna așa cum plănuim, mai spune Diana Stafie, este necesar să ne pregătim pentru orice ar putea urma. “Fiecare lucru pe care noi îl facem astăzi, sau nu îl facem, poate să aibă un impact asupra viitorului. Însă sunt și lucruri asupra cărora noi nu avem control. De aceea facem scenarii, pentru că există acest nivel de incertitudine“, explică ea. În prezent, Diana Stafie colaborează cu Ministerul Educației și Cercetării, în cadrul unui proiect legat de profesiile emergente din 2030: “S-au identificat 100 de profesii emergente la nivel global și acum rolul pe care îl avem în acest proces este să înțelegem cum sunt ele relevante pentru piața muncii din România, dar și pentru ofertă. Ei sunt interesați și de adecvarea curriculei și a conținutului pe care tinerii îl primesc, astfel încât să fie cât mai relevanți pentru ceea ce își dorește mediul de business”.

În final, tot ce putem face este să găsim oportunități în ocaziile care ne transcend prospectivele. “Rolul nostru este să ne pregătim și să cădem la o înțelegere cu viitorul“, conchide Diana Stafie.

Source: Startarium.

Cum poți identifica trendurile care vor avea impact în industria ta și care sunt cele mai puternice tendințe emergente pentru care să te pregătești în 2021. Descoperă-le pe toate, alături de instrumente pe care să le folosești când îți gândești strategia viitoare, în materialul următor, semnat de Diana Stafie, Foresight Strategist și fondator la FutureStation.

Am citit în această perioadă numeroase articole care amintesc faptul că din criza economică a lui 2008 s-au născut companii precum WhatsApp, Uber, Slack sau AirBnB. Aceste companii au identificat oportunități pe măsură ce vremurile se schimbau și au venit cu produse și servicii ce satisfăceau noile nevoi ale consumatorilor.

Și nu pot să nu mă întreb care vor fi companiile (cunoscute la nivel global) ale căror fundații se vor pune în cadrul crizei curente generate de Covid-19. Dacă până acum cursa se dădea pentru titlul de unicorn, acum tot mai des se vorbește de emergența ”cămilelor”. Cămilele sunt creaturi cu o puternică capacitate de supraviețuire în unele dintre cele mai dure climate de pe pământ. Sunt reziliente, pot supraviețui timp de multe săptămâni fără hrană sau apă și pot alerga repede când este nevoie. Deci nu par să aibă nevoie de multe resurse și le plac greutățile. Pe de altă parte, unicornii mitici din lumea afacerilor sunt caracterizați de finanțări semnificative și multiple resurse umane și talente accesibile. Așa că, pe timp de criză, #BeACamel.

Foresight

Crizele aduc multe schimbări și uneori viitorul sosește prematur. Însă nu putem să îl oprim, dar putem să îl explorăm și să ne pregătim pentru el. Explorarea și prospectarea viitorului (EN. Foresight) nu diminuează incertitudinea adusă de o criză, însă ce face este că ne poate ajuta să ne simțim mai confortabili cu incertitudinea: să fim și să ne simțim mai pregătiți, atât ca organizație, cât și noi personal. Abordarea și metodologia Foresight este una strategică, având scopul de a explora factorii de schimbare, noul, viitorul, într-un mod sistemic și de a contribui la pregătirea organizațiile pentru viitor.

Cel mai mare pericol în vremuri de turbulență nu este turbulența în  sine, ci să acționezi cu logica de ieri. (Peter Drucker)

COVID-19 provoacă mult nou, determină o mare și rapidă schimbare a comportamentului consumatorului, a modelelor de business și a adoptării tehnologiilor digitale. Am listat mai jos 4 trenduri și schimbări ce au fost accelerate în timpul pandemiei, precum și exemple concrete de inovații și noi modele de business.

• Focus pe sănătate și wellbeing – a fost obositor să trăim în 2020! Și observăm cum percepția consumatorilor raportat la ce înseamnă să fii sănătos, fizic și mental, se schimbă. Burnout-ul, wellbeing-ul, echilibrarea muncii de acasă cu un stil de viață sănătos capătă noi valențe și determină necesitatea unor noi soluții: de la separatoare ingenioase pentru a readuce oamenii în sălile de sport, la modalități de a putea face sport acasa (de exemplu Supernatural, un app pentru exerciții acasă în realitate virtuala sau produsele și serviciile celor de la Peloton, un fenomen și o companie ce merită urmărite), la servicii de wellness (de exemplu Urban, un startup din Marea Britanie ce oferă servicii de ”on-demand wellness” și care s-a bucurat de o nouă finanțare în timpul pandemiei, £5.9mn).
• Low touch economy – este despre a face business fără nevoia contactului față în față cu clienți și parteneri. Board of Innovation oferă multe materiale și inspirație în acest sens. De exemplu o resursă foarte valoroasa este documentul colaborativ unde puteți observa peste 50 de pivotari și noi modele de business caracteristice pentru Low Touch Economy: de la o brutărie care oferă acum cursuri de făcut pâine acasă, până la producători de scene pentru evenimente ce s-au reprofilat pe servicii pentru birouri pentru acasă.
• Emergența bucătăriilor fantomă – o pivotare posibilă a unor jucători din HORECA. Bucătăriile fantomă (EN. Cloud / Ghost / Virtual Kitchens) sunt restaurante fără partea din față unde se deservesc clienții. Evoluția lor a fost determinată de creșterea numărului de comenzi online de mâncare, plus dorința de minimizare a timpului de așteptare până la sosirea comenzii. Iar în pandemie, aceste lucruri s-au accelerat și acest nou model de business a început să prindă și mai multă amploare. Aceste bucătarii sunt amplasate în poziții cheie în oraș, pentru a permite o livrare rapidă și facilă, iar din exterior nici nu iți dai seama că acolo se prepară mâncare. Exemple în acest sens: CloudKitchens, noua companie a lui Travis Kalanick, fondatorul Uber, Cluster Truck, Glovo CookRooms – cred că vom auzi în curând și de mai multe exemple autohtone.
• Shopstreaming – un fenomen la intersecția dintre e-commerce și live streaming, un fel de mall plus canal de teleshopping plus social media la un loc. Un fenomen deja răspândit în Asia de peste 2 ani începe să prindă contur la nivel global. Taobao Live, platforma celor de la Alibaba, poate fi considerată pionier în această direcție. O mare varietate de produse este oferită pe Taobao Live, iar mai nou chiar și produse ale producătorilor din zonele rurale – o abordare foarte interesantă, merita analizată! Cum să interacționăm cu clienții, dar în același timp să le și expunem produsele lor favorite și să le oferim posibilitatea de a le achiziționa direct? Am observat exemple de la comercianți de bijutierii, îmbrăcăminte până la supermarketuri. Un articol foarte bun pe această temă: Shopify – Is Live Shopping the Future of Ecommerce?

Uitându-ne în viitor

Ca în orice criză, vor apărea comportamente și nevoi noi. Pentru competitivitate în viitor, companiile trebuie să colecteze și studieze cu atenție semnalele de schimbare și trendurile relevante, să le analizeze ca potențial impact și să le ia în considerare atunci când creează produse sau servicii noi, când își reorganizează activitatea, fac investiții sau atunci când își construiesc strategia de business.

Identificarea semnalelor de schimbare vagi, care încă nu sunt răspândite la scara larga, poate ajuta la anticiparea a ceea ce urmează și poate constitui un avantaj în  fata competitorilor. Scanarea (EN. Horizon / Trends Scanning) oferă context. Scanarea și înțelegerea schimbărilor din mediul extern organizațiilor nu este suficient explorată în prezent. Ar fi bine să ne pregătim pentru viitor nu doar cu cifrele de ieri, ci ținând cont și de aceste schimbări externe.

Câteva recomandări practice pentru colectarea și identificarea semnalelor de schimbare, inovații, noi tehnologii și modele de business:

• Abonați-vă la newslettere relevante legate de technologie, business și startup-uri, de exemplu EU-Startups, The Information, Future Loop, TLDR, Pitch Book, The Vast & The Curios
• Fani Podcasts? Sunt multe de menționat, momentan nu mă pot dezlipi de The Prof G Show – Scott Galloway on Entrepreneurship. Recomand și cartea lui recentă: Post Corona: From Crisis to Opportunity
• Puteți să vă setați alerte pe cuvinte de interes folosind Google Trends 
• Monitorizați ce se finanțează (Raport Crunchbase pe 2020)
• Monitorizați ce companii nu supraviețuiesc (TechCrunch – Remembering the startups we lost în  2020 – o lista de startup-uri cu finanțări serioase ce nu au supraviețuit în 2020). Puteți de asemenea accesa rapoarte și statistici de la INSSE privind domeniile care performează în Romania sau companii ce intră în insolvență, asta pentru a înțelege ce nevoi rămân nesatisfăcute la nivelul consumatorilor în urma acestor insolvențe. Sau puteți utiliza un  serviciu de monitorizare gen Alertă CUI.

În încheiere, vă recomand ca atunci când vă gândiți la viitorul organizației voastre, să luați în calcul 3 elemente, preferabil în ordinea dată:

1. Mediul extern și ce poate aduce viitorul: Ce se întâmpla în mediul extern, ce schimbări observam, ce noi startup-uri / tehnologii / modele de business apar? Cum poate arata viitorul industriei mele? Ce scenarii de viitor se pot face?

2. Viziunea: Care e viziunea mea ca și organizație? Unde îmi doresc să ajung? Ce problemă mi-ar plăcea sa rezolv? Ce impact mi-ar plăcea să am?

3. Resurse: Care sunt resursele și capabilități pe care le dețin și le pot pune la bătaie?

Iar strategiile robuste pentru viitor ar trebui să se regăsească la intersecția celor 3 elemente.

Despre autor – Diana Stafie – Foresight Strategist

Diana este fondator la futureStation și consultant de strategie prin abordare și metodologii de Foresight (cum ne uităm și planificăm pentru incertitudine și viitor). Activitatea profesională constă în activități de consultanță strategică, dar și o intensă activitate de scanare a semnelor de schimbare la nivel de modele de business, produse, servicii, patente, avansuri științifice, nevoi de consum sau campanii de marketing din diferite domenii sau industrii.

Diana este International Certified Future Strategist ca urmare a unui program susținut de Comisia Europeană și alumna la Institute for the Future, USA si Copenhagen Institute for Future Studies. Diana este membră în diferite comunități create în jurul ideilor de viitor si transformare, precum și contributor la diferite publicații si evenimente. Înaintea prezentului rol, Diana a lucrat în Big4 și ca expat in Olanda în cadrul unui mediu corporate global.

Text by: Andreea Roșca

Link to original article: here.

Eu nu cred că mai sunt foarte multe premii pentru cei care prezic viitorul, ci se mută balanța către cei care reușesc să se pregătească pentru diferitele moduri în care viitorul ar putea arăta.

Diana Stafie se ocupă cu o disciplină cu nume ciudat: foresight. În română, prospectivă. E disciplina care te ajută să înțelegi încotro merge lumea, în diferite domenii, pe termen scurt, mediu și lung. ”Cele mai multe informații”, spune, ”sunt despre trecut, dar toate deciziile noastre sunt despre viitor”.

Am vorbit cu ea despre cum să-ți construiești un cadru care să te ajute să iei decizii mai bune, chiar dacă viitorul e azi mai incert decât oricând. Despre cum construiești un sistem care să-ți arate încotro merge lumea și cum deosebești un semnal slab de un trend puternic. Despre adevărul că, deși realitatea și contextul se schimbă, unele lucruri rămân mereu valabile, cum ar fi nevoile umane fundamentale. Și despre întrebările importante în business și în viața personală într-o perioadă impredictibilă. 

Diana spune că ideea nu este de a prezice viitorul, ci de a fi pregătit pentru posibile scenarii, de a lucra confortabil în incertitudine, în loc să o evităm sau să vină peste noi. Într-o viață anterioară, a lucrat în consultanță și într-o organizație globală. Este fondator al FutureStation, companie de consultanță specializată în foresight. Are o certificare internațională ca Future Strategist. Este, de asemenea, Strategic Futures Analysis practitioner și ambasador în Global Scanning Network al Copenhagen Institute for Futures Studies. E membru asociat al World Futures Studies Federation și coach și ambasador al Exponential Organization Community.

Pentru un ghid ”do it yourself” legat de cum se creează scenarii de viitor, îi puteți scrie Dianei.

Idei importante din conversație (pentru conversația integrală, ascultați varianta audio):

Cum m-au schimbat ultimele luni

Mă simt ca și cum, înainte, eram într-un sprint și, brusc, cineva a schimbat condițiile jocului și linia de final. Acum, știu că trebuie să depun un efort suplimentar, nu doar pentru business, dar și personal, pentru a răspunde unor întrebări importante precum ”cum vreau eu să parcurg drumul către această linie de finish?”. 

Am început să mă întreb care sunt acele lucruri pe care le-am putea face ca și comunitate sau în parteneriat cu alții care să construiască ceva valoros pentru un interes comun. 

Eu nu cred că mai sunt foarte multe premii pentru cei care prezic viitorul, ci se mută balanța către cei care reușesc să se pregătească pentru diferitele moduri în care viitorul ar putea arăta. 

E acest citat al lui Niels Bohr care mie îmi place foarte mult:  ”predicția e foarte complicată, mai ales când vine vorba despre viitor”. 

Cred că ar trebui să începem să ne simțim mai bine cu incertitudinea, să ne oprim în a mai face preziceri și a ști sigur cum va arăta sau cum se va întâmpla un anumit lucru. 

Mai degrabă apreciez oamenii și organizațiile care se pregătesc pentru diferite alternative de viitor. 

Cum să scrutezi un viitor impredictibil și incert

1. La nivel de organizații, ar fi foarte important să existe un sistem intern, o structură, care să monitorizeze activ tot ceea ce se întâmplă în mediul extern: de la trenduri, până la a înțelege noi modele de business, noi produse, campanii de marketing care pot avea o influență la nivel de consumator sau industrie. De obicei, inovația nu vine din același domeniu, așa că recomandarea este să ai o abordare cât mai sistemică. 
2. Dar oricât de importantă ar fi munca de a aduna și curatoria informație, mult mai important este să înțelegi ce înseamnă pentru munca sau pentru organizația ta. Un mod bun de a face asta este să realizezi scenarii – cred că nu a fost un timp mai bun, cel puțin de când sunt eu în aceasta breaslă, pentru a face scenarii.
3. Un ultim aspect foarte important ține de a construi intern un sistem de alertare, prin care monitorizezi ce se întâmplă și înțelegi care sunt acei indicatori, acele evenimente care îți arată că viitorul se duce într-o direcție sau alta. Dacă scenariile sunt văzute ca posibilă destinație, e foarte important să știm care sunt punctele intermediare.

 E o analogie bună pe care o folosesc adesea: mă gândesc la foresight ca la un waze pentru business. Waze îți va da scenarii alternative pentru a ajunge undeva. Prin foresight și construcția de scenarii putem înțelege diferite alternative de viitor și moduri în care putem ajunge acolo. În același timp, waze avertizează despre pericolele și obstacolele de pe drum.  Prin foregsight și scanning de trenduri și inovații determinăm acei factori de schimbare care pot avea impact asupra business-ului. 

În final, te simți mai confortabil cu incertitudinea. E important să nu subestimăm incertitudinea, ci să încercăm să o folosim în avantajul nostru și să înțelegem nu doar riscurile atașate, dar și oportunitățile care vin cu ea.

Cum lucrezi cu incertitudinea

Ne uităm la factorii de schimbare care au un impact potențial în business-ul nostru – fie că sunt trenduri, modificări la nivel de consumator sau de industrie – dar partea cea mai importantă este să identifici acele elemente, acei factori a căror evoluție viitoare este incertă. 

Care sunt incertitudinile majore care pot avea o influență asupra organizației mele? Fiecare dintre ele poate avea cel puțin două direcții de dezvoltare și ne gândim la alternativele extreme: cel mai bun caz, cel mai rău caz.  

Facem scenarii analizând combinații de astfel de incertitudini și ne uităm ce se întâmplă la intersecția lor. La intersecția acestor incertitudini sunt niște imagini unice ale unor viitoruri posibile. 

DE EXEMPLU: Dacă ne-am uita la industria imobiliară, se vorbește mult despre cum vom lucra în viitor. Adopția pe scară largă a muncii la distanță e în continuare o incertitudine, nu s-a stabilit cum stau lucrurile pe termen lung. Dacă aș fi cineva din industrie, m-aș simți mai bine dacă m-aș pregăti atât pentru o adopție generală a tot ceea ce înseamnă telemuncă, dar și pentru situația în care lumea de abia așteaptă să meargă la birou. Combinată cu alte incertitudini, cum ar fi calitatea spațiului de lucru, cu o preferință către spații ieftine la un capăt, sau cu accent pe condiții optime de sănătate, confort, siguranță la alt capăt. 

Ce facem noi este să înțelegem cum reușim să avem succes sau să fim relevanți în fiecare dintre lumile aflate care se nasc din intersecția celor două incertitudini. Când descriem scenariile, încercăm să luăm în calcul posibili factori sociali, economici, de mediu politic. Cum vede lumea pandemia, cum vede reîntoarcerea la birou, cum se va simți, cum va dori să interacționeze cu ceilalți, cum vor veni la birou, cum vor vrea să fie conduși… Toate devin ipoteze de lucru în interiorul scenariilor. 

Scenariile nu sunt preziceri și nu înseamnă că fiecare scenariu devine realitate. Și nu doar acum, ci în general. Viitorul nu e predeterminat. Mai degrabă, intenția este de a fi pregătit pentru diferitele variante, decât de a crede și a prezice o direcție. 

E important să fim un actor activ, nu doar să observăm viitorul cum trece pe lângă noi.

De ce totul pornește de la a analiza un spațiu foarte larg

Pornim din exterior, dintr-un spațiu foarte larg, și nu din realitatea internă a organizației, de la ce e rezonabil pentru realitatea de azi. 

Ne uităm în sensul cel mai larg la evenimente plauzibile, care azi pot părea improbabile dar care, dacă se materializează și dacă ajung să aibă un impact, va fi unul crucial. Cel mai probabil, lucrurile care te dau peste cap nu vor veni din industria ta. 

Deci un prim pas e un pas de divergență: să acoperim și să expunem echipele la cât mai multe perspective exterioare, de la macroeconomie, la politică, la industrie sau consumator. 

Abia după ce avem o abordare sistemică începem să creionăm acele incertitudini sau acei factori majori de schimbare. 

Cum apare un trend și de ce să-l observi

Peste tot în jur apar semnale vagi, alternative pe care le vedem în diferite locuri.

DE EXEMPLU: Mitshubishi a lansat anul trecut telecube – niște birouri similare cu cabinele de telefon de pe stradă, amplasate în diferite locații centrale în oraș. Vin la pachet cu acces pe bază de cod sau aplicație și în interior ai toate condițiile pentru muncă sau o conferință telefonică. Acesta e un semnal vag: nu e încă un produs adoptat sau un model de business validat. 

Aceste semnale vagi, colectate și puse la un loc, ne pot ajuta să înțelegem ce urmează. De ce apar aceste inițiative, care e nevoia consumatorului pe care încearcă să o satisfacă? 

E important să înțelegem că, la nivelul oamenilor, nevoile fundamentale nu se schimbă atât de des sau atât de radical. Ce se schimbă e felul în care e satisfăcută nevoia, nu nevoia în sine. De unde apare trendul sau competiția e din felul în care cineva rezolvă altfel nevoia. 

Nevoia de a ne deplasa din punctul A în punctul B a existat întotdeauna. Henry Ford a inventat, o dată cu automobilul, un mod mai bun de a o satisface. Dacă de ex aveam și înainte de a ne deplasa între a si b. Henry ford nu a schimbat nevoia, ci a înlocuit trăsura, modul în care o satisfacem. 

Deci, când vedem un asemenea semnal vag, ne întrebăm ce nevoie satisface. De ce o satisface acum? De ce alte soluții similare nu au prins? Ce s-a schimbat fundamental?

Există valoare în a analiza trecutul

E foarte important să începem prin a ne uita în trecut, pentru că ne ajută să înțelegem anumite tipare și cum am ajuns unde suntem azi: care a fost reacția noastră și a consumatorului la alte evenimente, la alte crize, cum anumite produse sau servicii pe care la un anumit moment le consideram nișă devin rapid răspândite la scară largă. Pe lângă învățarea din crizele trecute, descoperim și oportunitățile la care nu ne-am gândit, pe care le-am ratat. De ce le-am ratat? Sau găsim că am renunțat la o anumită abordare. Descoperim că la criza trecută am avut un profil de investitori și acum simțim nevoia să ne conservăm. De ce am face asta?

E important să ne înțelegem trecutul și e valabil și la nivel personal. 

Cum distingi semnalele relevante, când e atâta zgomot în jur?

Multe dintre cunoștințele noastre sunt legate de trecut. Dar majoritatea deciziilor pe care trebuie să le luăm sunt despre viitor și există multă informație absentă, dar de care avem nevoie pentru a lua decizi bune. Uneori, nici nu știm că există.  La nivel personal, încerc să îmi provoc permanent certitudinile și modele mentale cu care intru într-o situație și să înțeleg dacă sunt opinii sau ”puncte oarbe” cu care vin în discuție și care mă împiedică să văd întregul sistem sau întreaga imagine. Poate e ceva chiar sub nasul meu. 

La nivel un pic mai tactic, ajută să urmărești anumiți lideri de opinie în care ai încredere. Dar, și aici, totul trebuie luat cu un gram de sare. 

Întrebările pe care eu le găsesc valoroase pentru a distinge ce e important sunt, de exemplu: De ce se întâmplă asta acum? Pentru cine este acest lucru relevant acum? Care e nevoia din spatele produsului sau soluției? Așa înțelegi dacă e ceva care va crește sau îți explici de ce crește.  

DE EXEMPLU: O soluție similară cu Airbnb apărut cu mulți ani în urmă, dar n-a reușit. Unul dintre factori a fost legat de schimbarea valorilor și a percepției oamenilor după criza din 2008: au devenit mai deschiși în a merge în casa cuiva.

Câteva lucruri pentru România, care sunt aici pe termen lung

La nivel de trenduri, ce a făcut pandemia a fost să accelereze sau să pivoteze unele trenduri. 

De exemplu, nevoia ca lucrurile să fie comode, de a avea confort, de a folosi eficient timpul personal. Mă gândesc la serviciile bancare: dacă asta însemna să am agenție la parter, a însemnat apoi să am totul pe telefon. Pandemia a sporit dorința de servicii fără contact uman, fără cash. Trendul nu e nou, dar s-a accelerat. 

În sănătate, au apărut schimbări care nu erau posibile legal sau nu erau acceptate: Regina Maria a lansat prima clinică virtuală. Tot ce ține de telemedicină și medicină preventivă va fi teren fertil. 

Dacă am duce această știința și investigație despre viitoruri la nivel de oameni, cum ar arăta?

Eu cred că tot ce ține adaptabilitate, deschiderea către lucruri noi, reziliență, capacitatea de a construi în jur comunități care cred într-o idee și rețele de oameni de la care poți învăța sunt competențe relevante. Ne vom adapta sau vom rămâne relevanți în măsura în care avem aceste competențe.

Nu îmi imaginez că voi face exact ce fac acum pentru tot restul vieții mele. Dacă ne uităm la statistici, de la realitatea unei cariere pe viață, trăim acum în realitatea a cel puțin trei cariere, care vin cu reinventări. 

Nu încerc să îmi imaginez ce voi face. Mă gândesc mai degrabă cum pot învăța ca să rămân relevantă și voi aplica aceasta relevanță în diferitele domenii unde voi lucra. 

Cred că e important să ne definim și să facem solid acest ”strat” de competențe și apoi îl folosim în diferite feluri.

Resurse de explorat:

• Harvard Business Review, Future proofing your strategy podcast
• MIT, Scenario planning, a tool for strategic thinking
• McKinsey, Getting ahead of the next stage of the coronavirus crisis (through scenarios)
  Harvard Business Review, Living in the futures
• ShellScenario Planning
• Pepsi: The Use of Strategic Foresight Methods for Ideation and Portfolio Management
• OECD, Strategic foresight
• How futurists cope with uncertainty, Amy Webb
• Scenario Planning and Foresight under uncertainty, Diana Stafie
• From uncertainty to opportunity, Rene Rohrbeck
• The Futures Of A World With The Covid-19, Sohail Inayatullah and Peter Black
• Foresight allows companies to prepare for the future, Diana Stafie
• The Art of the Long View: Planning for the  in an Uncertain World, Peter Schwartz. Currency Doubleday, 1991.
• Strategic Reframing: The Oxford Scenario Planning Approach, Rafael Ramirez and Angela Wilkinson
  
• Scenario Planning – Revised and Updated: The Link Between Future and Strategy by Mats Lindgren and H. Bandhold

Source: Moore – CEO Talks

Recently, we had an another great discussion under our ongoing series “CEO Talks: Guiding Through Uncertainty”. This time with Diana Stafie , Co-Founder, Future Station.

Diana is co-founder of Future Station, a foresight and strategy consultancy agency that helps organizations to understand changes, spot new trends, spark innovation and prepare for the future.

Diana, shared some great insights and thoughts on the topic “Foresight and Scenario Planning in a World Dominated by Uncertainty”.