Explore how HR may evolve into HCR—where humans and AI collaborate to redefine talent, teams, and productivity.

Explore how foresight shapes decisions across professions—from military and investing to design—highlighting its role in everyday choices.

Read the English Version ↓

Imaginați-vă că vă treziți într-o dimineață din 2035. Orașele sunt mai verzi, tehnologia este invizibilă, dar omniprezentă, iar oamenii își trăiesc viețile într-un ritm mai echilibrat sau poate, dimpotrivă, trăim într-un peisaj dominat de crize, unde deciziile noastre din prezent au conturat un viitor limitat și plin de constrângeri.

Care dintre aceste scenarii este mai probabil?

În The Imaginary Crisis, Geoff Mulgan vorbește despre o problemă pe care o vedem din ce în ce mai des: ne-am pierdut capacitatea de a imagina un viitor mai bun. Nu pentru că nu avem creativitate, ci pentru că suntem atât de prinși în gestionarea prezentului, încât viitorul devine un teritoriu vag, abstract, pe care îl lăsăm pe seama „celor care știu mai bine” – guverne, companii de tehnologie, instituții globale.

Mulgan argumentează că, deși avem acces la mai multe informații ca oricând, capacitatea noastră colectivă de a imagina viitoruri alternative s-a atrofiat. În loc să concepem scenarii pozitive, suntem captivi într-o cultură care oscilează între distopii tehnologice și un prezent perpetuu. Instituțiile care ar trebui să încurajeze imaginația – universitățile, partidele politice, think tank-urile – s-au retras din acest rol, lăsând un vid care face ca viitorul să pară inevitabil, nu negociabil. Problema nu este lipsa de idei, ci lipsa de spațiu și metodologie pentru a le testa și transforma în realitate.

Dar viitorul nu este ceva ce doar ni se întâmplă. Este ceva ce modelăm.

Foresight: o metodă pentru a ne lua viitorul înapoi

Dacă imaginația colectivă pare să se restrângă, cum putem să o recâștigăm? Răspunsul nu este doar în viziuni grandioase, ci în procese structurate, care ne ajută să aducem viitorul în conversațiile de zi cu zi.

📌 Scenariile alternative – Dacă în loc să presupunem că viitorul va fi „o variantă a prezentului”, am explora mai multe direcții posibile? De exemplu, cum ar arăta piața muncii dacă AI ar deveni partener strategic în deciziile de business, nu doar un instrument operațional?

📌 Backcasting – În loc să ne uităm doar la tendințele actuale, am putea începe cu întrebarea: Ce fel de viitor vrem cu adevărat? și să lucrăm înapoi pentru a identifica pașii necesari pentru a ajunge acolo.

📌 Weak signals – Dacă ne-am obișnui să căutăm semnale slabe de schimbare, în loc să reacționăm doar la trendurile mari? De multe ori, viitorul începe în locuri mici, la marginea industriilor sau în proiecte-pilot ignorate de mainstream.

Ne imaginăm, deci existăm

Atunci când nu ne folosim imaginația, lăsăm viitorul să fie decis de alții. În business, în societate și chiar la nivel individual, capacitatea de a ne imagina și de a testa alternative este ceea ce ne ajută să nu fim luați prin surprindere de schimbare.

📖 Dacă tema asta te intrigă, îți recomand The Imaginary Crisis de Geoff Mulgan și Imaginable de Jane McGonigal.

🔍 Tu cum îți antrenezi imaginația pentru viitor?

Dacă vrem un viitor mai bun, trebuie să începem prin a-l imagina și a-l construi în mod deliberat. În organizații, acest lucru nu se întâmplă spontan – e nevoie de procese structurate, conversații ghidate și metode care să transforme incertitudinea în oportunitate. Dacă vrei să explorezi cum foresight-ul poate aduce claritate și direcție pentru viitorul echipei sau organizației tale, hai să discutăm – email info@futurestation.ro

Read the English Version ↓

Dacă îi rugăm pe copii să își imagineze lumea peste 20 de ani, vom primi răspunsuri creative, surprinzătoare, uneori chiar bizare. Însă, dacă punem aceeași întrebare adulților – inclusiv celor din mediul de business – vom observa ezitare, realism excesiv sau chiar pesimism. De ce? Pentru că, pe măsură ce creștem, ne pierdem obiceiul de a folosi imaginația ca instrument de explorare a viitorului.

Într-o lume plină de incertitudini, imaginația nu este un lux – este o necesitate. Dacă vrem să anticipăm și să ne pregătim pentru viitor, trebuie să regăsim curajul de a gândi dincolo de constrângerile prezentului. Acest articol îți va arăta de ce imaginația este esențială în strategia de business și cum poate fi folosită structurat pentru a construi scenarii și inovații care schimbă jocul.

De ce avem nevoie de imaginație în foresight?

Majoritatea scenariilor de viitor prezentate în media sunt fie distopice (crize climatice, colaps economic, AI care preia controlul), fie utopice (tehnologii care ne rezolvă toate problemele). În realitate, viitorul nu este nici doar distopic, nici doar utopic, ci mult mai nuanțat și imprevizibil. Pentru a naviga prin incertitudini, trebuie să ne antrenăm capacitatea de a construi scenarii alternative care iau în calcul nu doar riscurile, ci și oportunitățile.

Foresight-ul, ca proces structurat de anticipare a viitorului, folosește imaginația nu ca pe un exercițiu abstract, ci ca pe un instrument practic.

Ne ajută să:

• Identificăm posibile evoluții – Cum ar putea arăta piața muncii dacă AI devine omniprezent? Ce forme noi de guvernare ar putea apărea într-o lume hiperconectată?
• Testăm reziliența strategiilor – Dacă organizația ta își construiește planurile doar pe tendințele actuale, ce se întâmplă dacă intervin schimbări neașteptate?
• Explorăm oportunități neașteptate – Unele dintre cele mai mari inovații au venit din idei care, la început, păreau imposibile.

Cum să folosim imaginația în mod structurat?

Imaginația aplicată în foresight nu înseamnă doar brainstorming liber. Există metode și cadre de lucru care ajută la structurarea acestui proces. Iată câteva dintre cele mai eficiente:

1️⃣ Backcasting – Gândește invers

În loc să pornim de la prezent și să ne imaginăm cum va arăta viitorul, putem începe cu un viitor dorit și să lucrăm înapoi pentru a identifica pașii necesari pentru a ajunge acolo.

Exemplu: În cadrul unui workshop de foresight, putem explora cum ar arăta industria ta în 2040 și să lucrăm înapoi pentru a identifica punctele de decizie critice. De exemplu, dacă ne imaginăm un viitor în care toate procesele sunt automatizate, ce investiții și schimbări ar trebui să înceapă acum pentru a ajunge acolo?

2️⃣ Scenarii alternative – Construiește mai multe versiuni de viitor

Nu există un singur viitor posibil. Crearea mai multor scenarii ajută organizațiile să fie mai pregătite pentru incertitudine. Există mai multe metodologii pentru construirea scenariilor de viitor, fiecare cu avantaje diferite. Printre cele mai utilizate se numără:

• Matricea 2×2 – Creează patru scenarii bazate pe două incertitudini critice, oferind o privire de ansamblu asupra posibilelor direcții de evoluție.
• Dator’s Four Futures – Un model care explorează viitoruri posibile prin patru lentile: creștere, colaps, disciplină și transformare.

Aceste exerciții nu oferă predicții, ci ne ajută să gândim strategic și să ne pregătim pentru multiple posibilități.

3️⃣ Role-playing & Experiential Futures – Experimentează viitorul înainte să apară

Unele organizații folosesc jocuri de rol sau simulări pentru a testa cum ar reacționa echipele lor la diverse provocări viitoare.

Exemplu: Imaginează-ți că echipa ta trebuie să ia decizii critice într-o lume în care lanțurile de aprovizionare sunt complet digitalizate și controlate de AI. Cum vă adaptați? Organizăm un exercițiu de simulare pentru a testa capacitatea de reacție și inovație a echipei.

4️⃣ Călătorii în timp prin design fiction – Prototiparea viitorului

Această metodă presupune crearea unor artefacte din viitor – reclame, articole de presă fictive, obiecte – pentru a face viitorul mai tangibil și mai ușor de discutat.

Exemplu: Scriem împreună un comunicat de presă din 2035 în care anunțăm succesul unei inovații pe care compania ta a lansat-o. Ce spune comunicatul? Ce obstacole ați depășit? Acest exercițiu ajută la definirea unei viziuni clare și a pașilor necesari pentru a o atinge.

Cum să-ți antrenezi imaginația? 3 exerciții simple

🔹 Jurnal din viitor – Scrie o pagină din jurnalul tău personal din anul 2040. Cum arată o zi obișnuită? Ce tehnologii folosești? Cum interacționezi cu lumea din jur? Acest exercițiu îți dezvoltă capacitatea de a explora posibilități dincolo de ceea ce consideri azi „realist”.

🔹 Scanare de weak signals – Programează-ți o oră în fiecare marți pentru a explora trenduri emergente și semnale slabe de schimbare. Citește articole din surse pe care nu le accesezi de obicei, urmărește startup-uri din industrii complet diferite sau ascultă un podcast despre un subiect necunoscut. Abonarea la newslettere precum Future Today Institute sau la canalul nostru de WhatsApp – #FutureToday (Știri din viitor) poate fi un punct bun de start.

🔹 Întrebarea care schimbă perspectiva – Începe să îți pui mai des întrebarea: „Ce ar putea schimba fundamental regulile jocului în domeniul meu?” Folosește-o în discuții cu echipa sau partenerii și observă cum apar perspective noi. De exemplu, dacă ești în retail, ce s-ar întâmpla dacă oamenii nu ar mai deține obiecte, ci doar le-ar închiria?

📖 A, și musai să citești: Imaginable de Jane McGonigal – o carte excelentă despre cum ne putem antrena imaginația pentru a anticipa și modela viitorul. Un alt material bun pe această temă ar fi The Imaginary Crisis (and how we might quicken social and public imagination) al lui Geoff Mulgan.

Concluzie: Imaginația este un instrument de business, nu doar un joc de copii

Dacă vrem să fim pregătiți pentru viitor, trebuie să ne antrenăm imaginația la fel cum ne antrenăm abilitățile analitice. Cele mai inovatoare organizații nu sunt cele care doar reacționează la schimbări, ci cele care își creează propriul viitor.

Așa că, data viitoare când cineva îți spune că “imaginația este doar un joc de copii”, amintește-ți că cele mai mari schimbări ale lumii au început cu cineva care a avut curajul să-și imagineze un viitor diferit.

🔍 Vrei să integrezi foresight-ul în strategia ta?
Contactează-ne și hai să explorăm cum poate transforma deciziile tale de business: info@futurestation.ro.

Read the English Version ↓

Într-o lume imprevizibilă, metodele tradiționale de Forecasting pot să nu mai fie suficiente. Așa cum spunea Jesper Brodin, CEO-ul Ingka Group (IKEA), într-un interviu pentru Financial Times:

„Ne amuzăm amintindu-ne de vremurile în care făceam bugete anuale și eram corecți sau greșeam cu 0,3%.”

 

„Riscurile, incertitudinea – tot ceea ce odinioară era trecut într-un fișier de management al riscurilor – se întâmplă acum.”

Cum putem planifica viitorul într-o lume care nu mai încape într-un tabel Excel? Aici intervine Scenario Planning.

Ce este Scenario Planning?

Scenario Planning este o metodă strategică utilizată pentru a explora mai multe viitoruri posibile, în loc să ne bazăm pe o singură prognoză. Spre deosebire de Forecasting, care presupune o continuitate a tendințelor existente, Scenario Planning pregătește organizațiile pentru diverse moduri în care viitorul ar putea evolua.

Forecasting vs. Scenario Planning

Forecasting – Identifică cel mai probabil viitor bazat pe date istorice și tendințe actuale.

• Cel mai util pentru: planificare pe termen scurt, decizii operaționale, proiecții financiare.
• Limitare: presupune un mediu stabil și predictibil.

Scenario Planning – Explorează mai multe viitoruri posibile, inclusiv cele care azi par improbabile.

• Cel mai util pentru: planificare strategică, managementul riscurilor, inovare.
• Punct forte: construiește reziliență, pregătind organizațiile pentru diverse posibilități.

În lumea de azi, ambele metode sunt necesare:

• Folosește Forecasting pentru decizii imediate în condiții stabile.
• Folosește Scenario Planning pentru a asigura adaptabilitatea pe termen mediu și lung.

Când să folosești Scenario Planning?

Această metodă este utilă atunci când:

• Industria ta este marcată de incertitudine (schimbări politice, dezvoltări tehnologice, instabilitate economică etc).
• Trebuie să iei decizii strategice fără toate informațiile necesare.
• Vrei să testezi reziliența modelului tău de business în diverse condiții viitoare.
• Ai nevoie să îți provoci propriile biasuri și ipoteze și să identifici blind spots în planificare.

Cum abordezi Scenario Planning?

Există mai multe metodologii pentru a structura scenariile. Câteva dintre cele mai utilizate sunt:

2×2 Matrix

• Instrument structurat care ajută la definirea a patru scenarii diferite, bazate pe două incertitudini majore.
• Oferă un cadru clar pentru explorarea a 4 posibile scenarii pentru domeniul / industria ta.

Dator’s Four Futures

Model care identifică patru narațiuni recurente despre schimbare:

• Continuation – Lumea rămâne pe aceeași traiectorie.
• Limits and Discipline – Societatea se adaptează la constrângeri.
• Transformation – Inovația generează schimbări radicale.
• Decline and Collapse – Sistemele actuale eșuează.
• Util pentru explorarea schimbărilor sistemice și a traiectoriilor alternative.

Futures Triangle & Change Progression

Un cadru care analizează forțele care modelează viitorul:

• Pushes of the Present – Tendințele care generează schimbare acum.
• Pulls of the Future – Viziuni și aspirații care influențează deciziile.
• Weights of the Past – Bariere structurale care încetinesc schimbarea.

Ajută organizațiile să identifice tensiuni și compromisuri între diferite scenarii viitoare.

Construirea și monitorizarea scenariilor

Una dintre cele mai mari greșeli în Scenario Planning este crearea scenariilor și abandonarea lor.

Niciun scenariu nu devine realitate exact așa cum a fost imaginat. În toată experiența mea (atât cu scenariile proprii, dar și cu ale altora mai deștepți ca mine), nu am văzut un scenariu devenit realitate 100%. Valoarea acestui exercițiu nu constă în a „ghici” viitorul, ci în a te pregăti pentru mai multe viitoruri posibile.

• Monitorizează semnalele – Urmărește indicatorii timpurii care sugerează care scenariu (sau combinație de scenarii) se conturează.
• Actualizează scenariile regulat – Lumea se schimbă constant, la fel ar trebui să se schimbe și scenariile tale.
• Integrează scenariile în deciziile strategice – Utilizează insight-urile pentru a ghida strategia, inovația și managementul riscurilor.

Exemple de Scenario Planning în practică

Vrei să vezi cum funcționează Scenario Planning în contexte reale? Iată câteva exemple disponibile public:

• 2030 Scenarios for the Future of Workforce in Romania – Foresight realizat de echipa noastră, explorând posibile schimbări pe piața muncii.
• Deloitte – The Future of Advertising – Cum ar putea forțele din industrie să schimbe modul în care brandurile interacționează cu consumatorii.
• Comisia Europeană – Imagining a Sustainable Europe: Four Scenarios for 2050 – Un studiu de foresight realizat de Joint Research Centre, care explorează diferite traiectorii prin care UE își poate atinge obiectivele de sustenabilitate și identifică domenii strategice de intervenție.
• Shell – Energy Scenarios – Unul dintre cele mai longevive programe de Scenario Planning, analizând posibilele tranziții energetice.

Scenariile nu prezic viitorul, dar ajută factorii de decizie să își testeze strategiile în fața unor posibilități variate.

Lecturi recomandate despre metodologia Scenario Planning

Dacă vrei să aprofundezi acest subiect, iată câteva cărți esențiale:

• Strategic Reframing: The Oxford Scenario Planning Approach – Rafael Ramirez & Angela Wilkinson – Un ghid rafinat despre Scenario Planning de la experții de la Oxford.
• Scenario Planning: The Link Between Future and Strategy – Mats Lindgren & Hans Bandhold – O abordare structurată de la Kairos Future, cu accent pe integrarea scenariilor în strategie.
• Thinking About the Future – Andy Hines & Peter Bishop – Un ghid despre tehnicile de foresight structurat.
• Scenarios: The Art of Strategic Conversation – Kees van der Heijden – O carte fundamentală despre utilizarea scenariilor în strategie de business.

Abordarea noastră

Ajutăm organizațiile să aplice Scenario Planning eficient prin:

• Workshop-uri pentru crearea de scenarii relevante pentru industria ta / domeniul tău.
• Identificarea incertitudinilor cheie și construirea de viitoruri alternative.
• Training-uri de Scenario Planning pentru echipa ta.

Vrei să îți pregătești organizația pentru viitor?
Hai să discutăm: info@futurestation.ro.

Vrei să aplici Scenario Planning și la nivel personal?

Avem un instrument dedicat: Career Foresight Canvas. Este un tool strategic care te ajută să gestionezi incertitudinea și să-ți pregătești cariera pentru viitor. Inspirat din Business Model Canvas, acest cadru te ghidează prin opt arii esențiale—de la analiza tendințelor și construirea scenariilor, până la identificarea competențelor viitorului și crearea unui plan concret de dezvoltare.

Brrr! E un pic cam frig afara, nu?! Nu numai noi trecem prin aceste diferite cicluri, dar și tehnologia o face. De exemplu, o perioadă în care interesul pentru Inteligența artificială (IA) este scăzut poate fi numit AI winter sau “Iarna inteligenței artificiale”. Iar perioade în care aceasta este în expansiune rapidă și privită cu entuziasm sunt cunoscute sub numele de “AI Summer” sau vara inteligenței artificiale. Acest articol își propune să exploreze aceste cicluri, evidențiind evenimentele cheie și impactul lor asupra domeniului IA, cu un accent special pe progresul înregistrat în România.

IA și-a făcut apariția în anii ’50, dar nu a fost până în anii ’70 că a întâmpinat prima sa iarnă, provocată de așteptările nerealiste și de limitările tehnologice ale vremii. Această perioadă a fost marcată de o scădere a finanțărilor și a interesului pentru IA. Cu toate acestea, sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 au adus o reînnoire a entuziasmului, datorită progreselor în tehnologia hardware și a adoptării tehnologiilor de AI în corporații.

Însă această iarnă a fost urmată de primăvara IA sau AI spring, care a avut loc între 1980-1987, perioadă în care entuziasmul față de IA a crescut. Multe companii (poate prea entuziasmate) au făcut chiar și declarații curajoase, precum că “vor construi un creier mai bun”. În acea perioadă a luat naștere și conferința “Conference on Artificial Intelligence (AAAI)”, una dintre cele mai importante și renumite conferințe din lume din domeniu. Cu toate acestea, unii cercetători erau pesimiști, se așteptau la o nouă iarnă AI. Ceea ce s-a și întâmplat ulterior.

Pe scurt:
📍 Nașterea IA: 1950-1956
📍 Prima Iarnă IA: 1974-1980
📍 Pimăvara IA: 1980-1987
📍 A doua iarnă IA: 1987-1993

Deși este cam frig afară, eu zic că noi experimentăm ceea ce se numește vara AI sau “AI summer” care a început încă din anii 2000. În fapt, majoritatea dintre noi am simțit valul AI abia în anii 2022-2023, o dată cu apariția lui ChatGPT. Însă companiile au fost mai receptive în a înțelege beneficiile integrării AI în serviciile lor. Un raport realizat de Techcelerator și Google for Startups “AI MAP Romania 2022/2023” arată că peste jumătate dintre start-up-urile de inteligență artificială identificate au fost lansate după anul 2020.

RomânIA
Nu doar că valul AI a ajuns și la noi, dar apar startup-uri care generează soluții și noi locuri de muncă, atrăgând tinere talente. De exemplu, Creatopy, o platformă românească care folosește tehnologii de inteligență artificială pentru producția de reclame, a primit o finanțare de 10 mil de dolari, iar FlowX.AI, o finanțare de 35 mil dolari. Aceasta fiind considerată „cea mai mare investiție de serie A” obținută de un startup românesc vreodată, potrivit calculelor Sifted.eu. Astfel, finanțarea luată de FlowX.AI depășește runda de serie A a primului unicron românesc, UiPath, de 28,5 milioane de dolari.

Dacă analizăm mai îndeaproape, românii consideră că știu suficient de multe lucruri despre inteligența artificială. Un studiu realizat de @Ipsos în 2023, în 31 de țări, (printre care și România), ne arată că la nivel declarativ, în medie 67% din respondenți spun că înțeleg bine ce este inteligența artificială. Astfel, România se situează pe locul 4 – 77% dintre cetățeni fiind de părere că înțeleg ce este IA. În aceeași linie, 62% (cu 12 puncte procentuale peste media globală) consideră că știu ce tipuri de produse și servicii sunt făcute posibile de IA.

Perspective de viitor

Unele voci spun că ar urma o nouă iarnă a IA (precum Rodney Brooks, fost director al Laboratorului de Științe Computerizate și Inteligență Artificială la MIT), altele că ne vom afla într-o vară AI prelungită…

Într-un research pe care l-am efectuat acum mai bine de doi ani, înainte de hype-ul ChatGPT, explorăm un scenariu în care un AI devine membru al echipei de leadership și consiliului de administrație al unei organizații. Organizația se confruntă cu ipoteza în care AI-ul, denumit N0ra, propune concedierea unui număr mare de angajați, inclusiv un fondator al companiei, pe baza activității lor online – sau mai bine spus, a lipsei acesteia. N0ra, ghidat de un algoritm creat de oameni, consideră că o amprentă digitală redusă echivalează cu productivitate scăzută, ignorând astfel valorile umane și contribuțiile care nu sunt reflectate în datele digitale. Aceasta ridică întrebări profunde: Cum gestionăm și supraveghem deciziile unui AI? Cum ne asigurăm că algoritmii noștri nu perpetuează bias-uri și nu încalcă principii etice fundamentale? Este clar că trebuie să echilibrăm cu grijă entuziasmul, riscurile și etica în implementarea AI.

Vă recomand și acest interviu cu Traian Rebedea, cercetător implicat activ în cercetarea și dezvoltarea de tehnologii AI și Principal Applied Scientist la @NVIDIA. El dezvăluie în acest interviu modul în care funcționează ChatGPT, evidențiind atât capacitățile sale remarcabile, cât și limitările inerente. Prin discuția sa, ne reamintește importanța de a rămâne ancorat în realitate atunci când vine vorba de așteptările noastre de la inteligența artificială, subliniind că, în ciuda progreselor semnificative, există încă multe provocări de abordat înainte ca AI să poată înțelege și procesa informații cu același nivel de complexitate și nuanță ca o minte umană. Pe mine această discuție m-a adus un pic cu picioarele pe pământ 🙈. Mi-a plăcut de asemenea și ce spunea Andreea Bulisache într-un discurs recent, în care a și ilustrat multiple studii de caz observate în practica organizațiilor care au integrat deja AI.

Ciclurile de înflorire și îngheț ale inteligenței artificiale reflectă natura dinamică a cercetării și dezvoltării în acest domeniu. În timp ce istoria IA a fost marcată de perioade de euforie și dezamăgire, inovațiile recente și adopția largă a tehnologiilor de IA indică un orizont plin de posibilități. Tu ce crezi? Vine iarna pentru AI?

Eu rămân cu întrebarea: Oare este România bine poziționată să joace un rol important în viitorul inteligenței artificiale?

How do we imagine the future?

Have you ever wondered how we make sense of the future? Throughout human history, we’ve been captivated by the future – from ancient oracles to foresight specialists, our desire to understand what lies ahead seems embedded in human nature. But compared to the ancient oracles, today we know that “the future cannot be predicted because the future does not exist”, as Jim Dator, an American futurologist and Director of the Hawaii Research Center for Futures Studies, beautifully puts it.

This insight highlights that, rather than slipping into fatalism, we should embrace the idea that there isn’t just one future but many potential futures waiting to unfold.

Today, let’s explore one of the most fascinating tools we use to think about these multiple futures: the Futures Cone.

The Futures Cone

To better understand the idea of multiple futures, visual aids were produced. One is the Futures Cone, a pretty “famous” foresight tool. Among the early contributors to the futures cone concept, it’s worthwhile mentioning Hancock and Bezold, who popularized the model in 1994, as well as Henchey, who laid foundational ideas in 1978 by categorizing futures into four main types: possible, plausible, probable, and preferable. Its shape expands as it moves further into the future, illustrating that the range of possibilities increases as we look further ahead (from the inside circle to the outer circle).

When you look up at a cloudy sky, you might say, “It’s probably going to rain,” or “It is possibly going to rain,” or “It is plausible going to rain.” In everyday life, these statements often mean the same thing: you’ll take an umbrella just in case!

But in futures studies, we look at things differently. Here, ‘probable’, ‘possible’, and ‘plausible’ aren’t different ways of saying the same thing. They each have their own special meaning when we’re thinking about the future.

Possible Futures: The world of “What if?”

Possible futures include anything that could theoretically happen, no matter how unlikely. These futures encourage us to ask “What if?” and consider events that may seem “far away” today but could disrupt tomorrow. Here we could also talk about black swans, wild cards, or low-probability, high-impact events. An example of wildcards could be a cyber war or a fungi pandemic. They have the potential to disrupt our understanding of “future reality” and challenge the very essence of who we are, including our hopes, fears, and expectations. Because wildcards can happen suddenly and unexpectedly, we may not always have time to prepare. Exploring this kind of futures encourage us to think beyond our usual boundaries and consider possibilities that we might otherwise overlook.

Plausible Futures: The world of “could be”

Plausible futures occupy the space between possible and probable. They are scenarios that “could” happen based on current knowledge, trends, and systems. For example, a plausible future in education could be a decentralized system with a mix of online resources, AI tutors, and local learning hubs creating a personalized education system beyond traditional schools. Or imagine a future where personalized medicine is widely accessible, with treatments and drugs tailored to an individual’s unique genetic profile, lifestyle, and environmental factors.

Probable Futures: The official futures

These are the futures we can most clearly see from where we stand today. They extend the current trends into the near future, such as increased adoption of renewable energy sources, more flexible work arrangements becoming standard, or greater integration of AI in healthcare diagnostics.

For us as humans, it’s easier to envision the future in terms of “official” or probable futures, as our brains naturally seek familiarity and relevance, making it harder to imagine other, less certain outcomes.

But remember, the future is about possibilities, not (only) probabilities. While probabilities are valuable for making informed decisions, they can sometimes limit our vision and reinforce only the futures we find most comfortable. When we talk about possibilities, we’re opening the door to a wide range of potential futures, including those that may seem unlikely or far-fetched. Therefore,  this perspective encourages creative thinking and innovation. In contrast, probabilities focus on outcomes that are more likely based on existing information and trends.

The next time you find yourself thinking about the future, consider where your thoughts fall on the Futures Cone. Are you thinking about the probable, the plausible, or the possible? Are you prepared for the wild cards that might appear? By understanding these distinctions, we can all become better navigators of the future that awaits us.

Impactul IA asupra viitorului guvernanţei corporative şi al consiliilor de administraţie este un subiect de mare interes. Un raport recent de la McKinsey menţionează că “până în 2030, IA va contribui cu 1,2 trilioane de dolari la PIB-ul global”, se arată într-un comunicat de presă.

Dar ce înseamnă asta pentru guvernanţa corporativă? Cum se pot pregăti cel mai bine Boards pentru a profita de AI? Şi care sunt provocările cu care se confruntă în acest sens?

Paragraful de mai sus nu a fost scris de o persoană, ci de un program de Inteligenţă Artificială – Copy.ai, căruia i-au fost oferite câteva cuvinte cheie, precum “viitorul guvernanţei corporative”. Aceasta este încă o dovadă a faptului că puterea aplicaţiilor IA, dar şi a tehnologiei în general, creşte.

Inteligenţă artificială. Big data. Alfabetizare digitală. Colaborare între oameni şi roboţi. Descentralizare. Toate aceste sintagme sunt deja prezente în discursul public general şi se conturează ca probabilităţi ale societăţii de mâine, într-un viitor în care cuvântul de ordine nu este “dacă”, ci “cum”. De la angajaţi, până la executivi, fiecare membru al echipei unei organizaţii va fi influenţat de modul în care tehnologia – în accepţiunea sa cea mai amplă – va fi integrată în cadrul companiilor. Tot mai mulţi profesionişti, inclusiv în România, preiau funcţii de membri în consiliile de administraţie, iar organizaţiile sunt tot mai interesate să atragă astfel de specialişti care, prin experienţa lor, contribuie la implementarea unei guvernanţe corporative solide.

Potrivit sursei citate, făcând un pas înainte FutureStation explorează viitorul şi analizează modul în care tehnologia, şi mai specific Inteligenţa Artificială (IA), va influenţa Board-urile organizaţiilor. Cum rămân membrii de Board şi organizaţiile relevante în viitor, ce trebuie să facă acestea pentru a se adapta? Ce poate însemna guvernanţa corporativă la timpul viitor? Acestea sunt câteva din întrebările pe care le adresează FutureStation într-un studiu complex realizat în parteneriat cu Envisia, prima şcoală din România destinată membrilor de Board: “Inteligenţa Artificială şi viitorul guvernanţei corporative” (“AI and the Future of Governance”).

“Scopul şi modul de funcţionare al consiliilor de administraţie ale companiilor se vor schimba radical pe măsură ce implicarea lor în organizaţie şi avansul tehnologic împing către şi mai multă responsabilitate. În ultimul deceniu, discuţiile despre rolul guvernanţei corporative în cadrul unei companii s-au concentrat în jurul termenilor precum transparenţă, diversitate, strategie, responsabilitate, analiza riscurilor, toate acestea generând dezbateri aprinse şi chiar dând naştere unor noi modele de business şi reguli de guvernanţă. Fără dubiu, etica şi transparenţa rămân fundamentale, dar, în plus, avansul tehnologic din prezent are potenţialul să schimbe dramatic modul în care guvernanţa corporativă va arăta în viitor, integrând tehnologii disruptive precum Inteligenţa artificială”, spune Diana Stafie, fondator al FutureStation şi specialist în Foresight / strategie prospectivă.

Cercetarea derulată de FutureStation indică 5 schimbări pe care IA le poate aduce în cadrul consiliilor de administraţie ale companiilor, modificând profund dinamica acestora: colaborare mai strânsă între oameni şi roboţi, gestionarea Big data – volumul mare de informaţii la care avem acces, economia facilitată de platforme online, descentralizarea procesului muncii şi a modelelor de business, precum şi nevoia de transparenţă, se precizează în comunicat.

Există deja exemple concrete în lume care susţin această tendinţă. În Japonia, compania de venture capital Deep Knowledge are ca membru de Board un robot Inteligenţă artificială încă din anul 2014. Compania recunoaşte că IA a ajutat-o să ia deja câteva decizii majore de business. Robotul pe nume Vital a fost ales pentru abilitatea sa de a identifica trenduri de piaţă care nu erau atât de vizibile pentru oameni, în efortul de a contribui la succesul investiţiilor. Este primul program software din lume numit membru într-un consiliu de administraţie. Un alt exemplu este NEO – un asistent care ajută echipele remote să rămână la zi cu informaţia atunci când nu pot participa la şedinţe. Scopul lui NEO este să îi ajute pe oameni să fie în două locuri în acelaşi timp, oferind un rezumat al întâlnirii, o listă cu cele mai relevante subiecte de discuţie şi concluzii etc.

Includerea IA în practicile consiliilor de conducere ale companiilor nu înseamnă a lăsa activitatea acestora pe pilot automat, ci mai degrabă a orchestra şi organiza munca şi colaborarea în jurul oamenilor şi roboţilor. Şi conform datelor Eurostat pe 2021, doar un foarte mic procentaj din firmele ce îşi desfăşoară activitatea în România fac uz de aceste tehnologii exponenţiale.

O alta schimbare analizată de FutureStation ţine de business-urile ce operează ca “platforme”. Acest tip de economie perturbă modelele de business tradiţionale, facilitând totodată un transfer de informaţii, schimburi economice, conexiuni între oameni. Trecerea de la un business bazat pe produse şi servicii la unul bazat pe platforme online aduce noi implicaţii pentru conducerea unei companii, pentru că membrii acesteia pot colabora, vizualiza, comenta pe documente în timp real, de pe orice dispozitiv şi, foarte important, într-un mediu sigur. În plus, în contextul descentralizării muncii şi al exploziei economiei colaborative, tehnologiile emergente precum IA şi blockchain favorizează şi apariţia unor noi modele de business, aşa cum sunt DAO – Decentralized Autonomous Organizations.

Nu în ultimul rând, nevoia de transparenţă pune din ce în ce mai multă presiune asupra companiilor, iar membrii consiliilor de administraţie nu fac excepţie. Tehnologia şi reţelele sociale au catalizat nevoia de transparenţă. Astfel, nu puţine sunt exemplele în care membrii din conducerea unor companii au devenit cunoscuţi în toată lumea, iar acţiunile lor publice sau simplele postări pe reţelele sociale au influenţat direct, în unele cazuri în mod negativ, organizaţia. Poate unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al Facebook / Meta, care a căzut pe locul 98 din 100 în topul celor mai mari companii cu renume, în urma scandalului legat de prelucrarea datelor cu caracter confidenţial, al ştirilor false şi al relaţiilor între membrii echipei. Managementul reputaţiei pentru membrii consiliului de conducere va căpăta o greutate tot mai mare în ecuaţia succesului unei companii.

Într-un astfel de context complex, apare întrebarea “cum se pot pregăti membrii consiliului pentru un viitor în care inteligenţa artificială va avea un impact semnificativ asupra guvernanţei corporative?”. Cu siguranţă, viitorul nu foarte îndepărtat va determina companiile să îşi regândească abordările, iar abilităţile digitale, tehnice, prospective şi etice ale membrilor din conducere vor fi obligatorii. Este posibil ca în curând funcţii noi precum Chief AI Ethics Officer să fie des întâlnite în cadrul unui consiliu de administraţie.

Board-urile pregătite pentru viitor trebuie să fie formate din profesionişti interesaţi de viitor, de foresight şi strategiile prospective, de posibilele scenarii care pot apărea, de înţelegea noilor tehnologii şi a implicaţiilor acestora. Conform unui studiu Deloitte, companiile cu un Board ce deţine cunoştinţe solide de tehnologie înregistrează rezultate mai bune, experimentând, în medie, o creştere cu 5% a veniturilor pe o perioadă de 3 ani, şi o evoluţie mai bună cu 8% a acţiunilor, de la an la an. Analiza FutureStation vine să întărească şi mai mult ideea că Board-urile viitorului trebuie să afişeze alfabetizare digitală, înţelegere a puterii Big Data, dar şi o etică la un standard mai înalt decât a fost cazul până acum, se mai arată în comunicat.

How would the future of work(place) look like in the social distancing economy?

I started looking into the future of work(place) and office rental business, what are key trends and critical uncertainties and what could be some of the relevant future scenarios to plan for.

Is remote culture going to become the norm? Our work-life blend will dramatically change? Will we be more willing to give up even more of our privacy and share some of our personal data for better health and safety? What is the future of shared spaces and social clubs – will COVID-19 doom coworking?? Will we advertise for Virtual Team Managers positions? Every onboarding training will include a kit for WFH? How about trainings, team-building or wellbeing program – what will they consist in now? We were talking already about the shift from human resources capabilities to community building capabilities – how will that work in a 2 meters distancing world?

I have listed below part of the signals of change and innovations that tap or emerge in some of these scenarios:

Workplace setting

• Mitsubishi together with real estate partners developed a concept for portable office cubes (~1.2sqm) aimed at being piloted at Tokyo train stations. The soundproofed Telecube, unlocked by QR code, must be reserved ahead of time and costs ~2eur for 15 minutes. Corporate subscriptions are also available.
• US company Knotel offers modular office furniture on a subscription basis. Their Geometry offer includes panels in a variety of finishes that can be reconfigured to provide different room divisions; booths to enable private phone conversations; and convertible desks and seating.
• Codi, home-based coworking is a San Francisco-based platform that connects local workers seeking to reduce their commute with living spaces that are mostly unused during the day. Trough Codi, house residents can offer their place as co-working space.
• US based 3DEN offers pay-as-you go office facilities, but also nap pods, phone booths and showers.
• Cushman & Wakefield is testing a new design concept called “Six Feet Office”(see video) in which it visually displays unique foot traffic routing in the office to keep people the recommended six feet apart.
• We see certain Plan P (Pandemic) request from big companies for “ghost offices” within buildings located in suburbs. These are secure locations kept quietly on standby to be used in case of special events, like natural disasters and pandemics.
• And more big employers are talking about permanent work-from-home positions.

Workplace Technology:

• By leveraging Mozzila hubs technology, Dutch creative agency ACHTUNG! Amsterdam! created a virtual reality version of their office and invited all their employees to a drinks party. All of the company’s 70 employees were invited to use the free VR room, create their own avatars and join a company-wide drinks party.
• Sound Bored is a free mobile app that comes loaded with the office sounds people are no longer hearing, as they work from home and practice social distancing. Office background noises include: coffee brewing, someone eating chips nearby, yelling, sighing, crumpling paper, typing.
• Danish company MeetinVR is among the promoter of the value of connecting virtual and physical spaces for optimizing office space.
• Analytics company Spica helps financial organisations and other businesses to design and create smart workspaces through monitoring employees and analysing behavioural data. Using this data, organisations are able to understand how employees move around the office and how they work. Companies provide adequate office spaces which empower their employees to effortlessly interact with their office environment.
• Founded in 2018, Zensors is a US computer vision start-up that his built a suite of tools for use in airports, offices and retail environments. Zensors can count open and occupied seats, detect rubbish that needs to be disposed of, and estimate the waiting time in queues.
• Virtual events and networking platforms: Hopin, Brella
• Halo is a wrist-worn band that briefly vibrates to notify wearers that another band is within 6 feet (2 meters), reminding them of the need to maintain social distance. It is deployed to all personnel at a job site or workplace to help ensure a safe physical distance is maintained.
• Whispr, a Denmark-based start-up founded by Irishman Hugh O’Flanagan along with Keith Saft, has developed technology that can be used to train workers remotely. Founded in 2018, the company uses a voice guidance platform to help front-line workers carry out manual tasks more effectively and hands-free.
• Topaasia – Conversation tool, that helps teams to have effective and participatory conversations and workshops
• Howspace is an AI-powered platform that allows you to empower the whole business to collaborate on professional learning and organizational development initiatives.
• Emooter is an app that helps you and your team improve mental wellbeing at work.

Uncertainty is the only certainty nowadays.

I think we can all agree that the current crisis will shift behaviours, values, attitudes, we just do not know yet how all this could impact the future of work(place). Rather than waiting and predicting, building future preparedness through Scenario Planning could benefit organizations more. The process will never erase all uncertainty, and it does not predict the future.

Instead, when done well, the process brings to light many possible future developments and turning points, for which organisations ca prepare their strategic responses (planned actions) or tactical pivots (immediate responses). We have developed and work with this canvas when drafting future scenarios, message me if you would like to receive this template.

Scenarios help people live better with uncertainty. At its core, a scenario is a story, a view of how the future might unfold. And that triggers imagination and reflection by challenging current assumptions and known truths. Stay safe and spread this instead!

COVID-19 Technology Solutions Scan

Below my scan of various technology-based solutions and initiatives emerged / adapted in the fight against the #COVID19. From an AI tool that helps people who were exposed figuring out their best course of action to in-vitro diagnostic kits, funding / accelerators, list of vaccines under development and a cool crowd-sourced map which fights #CoronaVirus shortage supply (such as 🧻). Plus summary of events and some interesting business experts thoughts. There is a lot going on, worth checking out what others have done, learn, plan and innovate.

For a more compact overview. this is the link to the xls version:
https://bit.ly/2wV7Bdl.

A. COVID-19 Technology & products

1. Under the skin sensor
2. Real-time fever tracking
3. Wearable, wireless and continuous body thermometer
4. Virtual care conversation to help people stay informed about the new coronavirus
5. A virtual town hall to address anxiety, depression and other mental health challenges among people being held at a national quarantine center
6. AI-based COVID-19 symptom assessment
7. Telemedicine technology: Remote care modalities, in-home video visits  
8. Intelligent Nutrition Assistant for cancer patients suffering of COVID-19
9. Remote examination device (I want ONE!!!)
10. Corona remote care platform
11. Commercial coronavirus test kits
12. Kit to detect coronavirus within an hour
13. Portable, battery-powered scan device that can detect COVID-19 infection in just 30 minutes
14. (SO COOL!) Crowdsourced map fights coronavirus shortage supply
15. In-vitro diagnostic kit
16. Cough replicator to help COVID-19 patients
17. Two-way, automated dialogue between any patient device and any clinician software with no app
18. Code4Romania Coronavirus Taskforce: multiple solutions under development for transparency & public information
19. Google DeepMind: AI to help scientists understand coronavirus
20. (CREATIVE!) N95 masks with faces that allow phone facial recognition
21. Antiviral soap for automatic hand washing microstations
22. Quarantine and isolation monitoring to assist governments (does not mention the Romanian gvmt)
23. COVID-19 diagnostic based on MIT technology
24. COVID-19 Screening App
25. AI imaging evaluation system for COVID-19 (intelligent diagnosis and quantitative evaluation of CT images of COVID-19)
26. Coronavirus assessment tool
27. MayaMD.AI tool that helps people who were exposed or potentially exposed to the coronavirus figure out their best course of action
28. Online app that tracks the relationships between the reported cases of coronavirus infections (Romania) – Who infected who
29. Open source project to build an app for reporting and sharing symptoms, and performing automatic real-time contact matching and tracing at scale
30. Alibaba’s new AI system can detect coronavirus in seconds with 96% accuracy
31. Paper device could bring portable coronavirus detection
32. 3D printing valves and emergency ventilation masks for Coronavirus patients

B. Solutions Platforms / Accelerators

1. Open-source medical devices for COVID-19 project
2. COVID-19 Therapeutics Accelerator by Bill & Melinda Gates Foundation & Mastercard
3. Spanish platform aggregating tech solutions for fighting the pandemic
4. EU Funding for COVID-19 solutions
5. Romanian platform for 24 Hours Challenge
6. Fighting CoronaVirus with TechData – aggregator of solutions & projects
7. Online puzzle game for crowdsourcing CoronaVirus treatment
8. Nvidia call for gaming PC owners to put their systems at work against COVID-19
9. Community collaboration and engagement tool example
10. COVID-19 Hotline for medical staff recruitment
11. Platform where you can build a journal of contacts and get an instant notification when someone in your circle is a confirmed COVID-19 case
12. Coronavirus Prevention Handbook by Jack Ma foundation
13. Overview of hackathons tackling the crisis

C. Online events

• Singularity University COVID-19 Virtual Summit: The State & Future of Pandemics
• ExO World: Exponential Organization community digital conference
• ExO Online workshop with global audience for creative COVID-19 solutions that can be implemented globally in a fast way – based on the ExO methodology
• TEDConnects: community & hope talks (incl. interview with Bill Gates on COVID-19)

D. Future of Business thoughts

• McKinsey – COVID-19: Implications for business
• How Futurists Cope With Uncertainty
• HBR
• Deloitte: COVID-19: Navigating volatility and distress
• Facebook: Business Resource Hub
• Learning from peers: COVID-19 Chinese massive surveillance strategy

E. Sundry

Coronavirus Test Tracker: Commercially Available COVID-19 Tests – list of approved producers

A detailed guide to the coronavirus drugs and vaccines in development

A simulation model called VirSim was developed to aid pandemic policy making in Sweden

Resources for Doctors treating COVID-19 patients

COVID-19 Manifesto: #StayTheFuckHome, and now #StayTheFuckHome Bar

And last, but not least, a CoronaVirus Child-Friendly explanation guide (various languages available). I will keep updating it with relevant info.

Stay safe and spread this instead! 😉