Vine iarna pentru AI?

Brrr! E un pic cam frig afara, nu?! Nu numai noi trecem prin aceste diferite cicluri, dar și tehnologia o face. De exemplu, o perioadă în care interesul pentru Inteligența artificială (IA) este scăzut poate fi numit AI winter sau “Iarna inteligenței artificiale”. Iar perioade în care aceasta este în expansiune rapidă și privită cu entuziasm sunt cunoscute sub numele de “AI Summer” sau vara inteligenței artificiale. Acest articol își propune să exploreze aceste cicluri, evidențiind evenimentele cheie și impactul lor asupra domeniului IA, cu un accent special pe progresul înregistrat în România.

IA și-a făcut apariția în anii ’50, dar nu a fost până în anii ’70 că a întâmpinat prima sa iarnă, provocată de așteptările nerealiste și de limitările tehnologice ale vremii. Această perioadă a fost marcată de o scădere a finanțărilor și a interesului pentru IA. Cu toate acestea, sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 au adus o reînnoire a entuziasmului, datorită progreselor în tehnologia hardware și a adoptării tehnologiilor de AI în corporații.

Însă această iarnă a fost urmată de primăvara IA sau AI spring, care a avut loc între 1980-1987, perioadă în care entuziasmul față de IA a crescut. Multe companii (poate prea entuziasmate) au făcut chiar și declarații curajoase, precum că “vor construi un creier mai bun”. În acea perioadă a luat naștere și conferința “Conference on Artificial Intelligence (AAAI)”, una dintre cele mai importante și renumite conferințe din lume din domeniu. Cu toate acestea, unii cercetători erau pesimiști, se așteptau la o nouă iarnă AI. Ceea ce s-a și întâmplat ulterior.

Pe scurt:
📍 Nașterea IA: 1950-1956
📍 Prima Iarnă IA: 1974-1980
📍 Pimăvara IA: 1980-1987
📍 A doua iarnă IA: 1987-1993

Deși este cam frig afară, eu zic că noi experimentăm ceea ce se numește vara AI sau “AI summer” care a început încă din anii 2000. În fapt, majoritatea dintre noi am simțit valul AI abia în anii 2022-2023, o dată cu apariția lui ChatGPT. Însă companiile au fost mai receptive în a înțelege beneficiile integrării AI în serviciile lor. Un raport realizat de Techcelerator și Google for Startups “AI MAP Romania 2022/2023” arată că peste jumătate dintre start-up-urile de inteligență artificială identificate au fost lansate după anul 2020.

RomânIA
Nu doar că valul AI a ajuns și la noi, dar apar startup-uri care generează soluții și noi locuri de muncă, atrăgând tinere talente. De exemplu, Creatopy, o platformă românească care folosește tehnologii de inteligență artificială pentru producția de reclame, a primit o finanțare de 10 mil de dolari, iar FlowX.AI, o finanțare de 35 mil dolari. Aceasta fiind considerată „cea mai mare investiție de serie A” obținută de un startup românesc vreodată, potrivit calculelor Sifted.eu. Astfel, finanțarea luată de FlowX.AI depășește runda de serie A a primului unicron românesc, UiPath, de 28,5 milioane de dolari.

Dacă analizăm mai îndeaproape, românii consideră că știu suficient de multe lucruri despre inteligența artificială. Un studiu realizat de @Ipsos în 2023, în 31 de țări, (printre care și România), ne arată că la nivel declarativ, în medie 67% din respondenți spun că înțeleg bine ce este inteligența artificială. Astfel, România se situează pe locul 4 – 77% dintre cetățeni fiind de părere că înțeleg ce este IA. În aceeași linie, 62% (cu 12 puncte procentuale peste media globală) consideră că știu ce tipuri de produse și servicii sunt făcute posibile de IA.

Perspective de viitor

Unele voci spun că ar urma o nouă iarnă a IA (precum Rodney Brooks, fost director al Laboratorului de Științe Computerizate și Inteligență Artificială la MIT), altele că ne vom afla într-o vară AI prelungită…

Într-un research pe care l-am efectuat acum mai bine de doi ani, înainte de hype-ul ChatGPT, explorăm un scenariu în care un AI devine membru al echipei de leadership și consiliului de administrație al unei organizații. Organizația se confruntă cu ipoteza în care AI-ul, denumit N0ra, propune concedierea unui număr mare de angajați, inclusiv un fondator al companiei, pe baza activității lor online – sau mai bine spus, a lipsei acesteia. N0ra, ghidat de un algoritm creat de oameni, consideră că o amprentă digitală redusă echivalează cu productivitate scăzută, ignorând astfel valorile umane și contribuțiile care nu sunt reflectate în datele digitale. Aceasta ridică întrebări profunde: Cum gestionăm și supraveghem deciziile unui AI? Cum ne asigurăm că algoritmii noștri nu perpetuează bias-uri și nu încalcă principii etice fundamentale? Este clar că trebuie să echilibrăm cu grijă entuziasmul, riscurile și etica în implementarea AI.

Vă recomand și acest interviu cu @Traian Rebedea, cercetător implicat activ în cercetarea și dezvoltarea de tehnologii AI și Principal Applied Scientist la @NVIDIA. El dezvăluie în acest interviu modul în care funcționează ChatGPT, evidențiind atât capacitățile sale remarcabile, cât și limitările inerente. Prin discuția sa, ne reamintește importanța de a rămâne ancorat în realitate atunci când vine vorba de așteptările noastre de la inteligența artificială, subliniind că, în ciuda progreselor semnificative, există încă multe provocări de abordat înainte ca AI să poată înțelege și procesa informații cu același nivel de complexitate și nuanță ca o minte umană. Pe mine această discuție m-a adus un pic cu picioarele pe pământ 🙈. Mi-a plăcut de asemenea și ce spunea Andreea Bulisache într-un discurs recent, a ilustrat multiple studii de caz observate în practica organizațiilor care au integrat deja AI.
Ciclurile de înflorire și îngheț ale inteligenței artificiale reflectă natura dinamică a cercetării și dezvoltării în acest domeniu. În timp ce istoria IA a fost marcată de perioade de euforie și dezamăgire, inovațiile recente și adopția largă a tehnologiilor de IA indică un orizont plin de posibilități. Tu ce crezi? Vine iarna pentru AI?

Eu rămân cu întrebarea: Oare este România bine poziționată să joace un rol important în viitorul inteligenței artificiale?