PODCAST by Andreea Roșca: Diana Stafie. Viitorul nu mai poate fi prezis. Premiile merg la cei pregătiți.

Text by: Andreea Roșca

Link to original article: here.

Eu nu cred că mai sunt foarte multe premii pentru cei care prezic viitorul, ci se mută balanța către cei care reușesc să se pregătească pentru diferitele moduri în care viitorul ar putea arăta.

Diana Stafie se ocupă cu o disciplină cu nume ciudat: foresight. În română, prospectivă. E disciplina care te ajută să înțelegi încotro merge lumea, în diferite domenii, pe termen scurt, mediu și lung. ”Cele mai multe informații”, spune, ”sunt despre trecut, dar toate deciziile noastre sunt despre viitor”.

Am vorbit cu ea despre cum să-ți construiești un cadru care să te ajute să iei decizii mai bune, chiar dacă viitorul e azi mai incert decât oricând. Despre cum construiești un sistem care să-ți arate încotro merge lumea și cum deosebești un semnal slab de un trend puternic. Despre adevărul că, deși realitatea și contextul se schimbă, unele lucruri rămân mereu valabile, cum ar fi nevoile umane fundamentale. Și despre întrebările importante în business și în viața personală într-o perioadă impredictibilă. 

Diana spune că ideea nu este de a prezice viitorul, ci de a fi pregătit pentru posibile scenarii, de a lucra confortabil în incertitudine, în loc să o evităm sau să vină peste noi. Într-o viață anterioară, a lucrat în consultanță și într-o organizație globală. Este fondator al FutureStation, companie de consultanță specializată în foresight. Are o certificare internațională ca Future Strategist. Este, de asemenea, Strategic Futures Analysis practitioner și ambasador în Global Scanning Network al Copenhagen Institute for Futures Studies. E membru asociat al World Futures Studies Federation și coach și ambasador al Exponential Organization Community.

Pentru un ghid ”do it yourself” legat de cum se creează scenarii de viitor, îi puteți scrie Dianei.

Idei importante din conversație (pentru conversația integrală, ascultați varianta audio):

Cum m-au schimbat ultimele luni

Mă simt ca și cum, înainte, eram într-un sprint și, brusc, cineva a schimbat condițiile jocului și linia de final. Acum, știu că trebuie să depun un efort suplimentar, nu doar pentru business, dar și personal, pentru a răspunde unor întrebări importante precum ”cum vreau eu să parcurg drumul către această linie de finish?”. 

Am început să mă întreb care sunt acele lucruri pe care le-am putea face ca și comunitate sau în parteneriat cu alții care să construiască ceva valoros pentru un interes comun. 

Eu nu cred că mai sunt foarte multe premii pentru cei care prezic viitorul, ci se mută balanța către cei care reușesc să se pregătească pentru diferitele moduri în care viitorul ar putea arăta. 

E acest citat al lui Niels Bohr care mie îmi place foarte mult:  ”predicția e foarte complicată, mai ales când vine vorba despre viitor”. 

Cred că ar trebui să începem să ne simțim mai bine cu incertitudinea, să ne oprim în a mai face preziceri și a ști sigur cum va arăta sau cum se va întâmpla un anumit lucru. 

Mai degrabă apreciez oamenii și organizațiile care se pregătesc pentru diferite alternative de viitor. 

Cum să scrutezi un viitor impredictibil și incert

  1. La nivel de organizații, ar fi foarte important să existe un sistem intern, o structură, care să monitorizeze activ tot ceea ce se întâmplă în mediul extern: de la trenduri, până la a înțelege noi modele de business, noi produse, campanii de marketing care pot avea o influență la nivel de consumator sau industrie. De obicei, inovația nu vine din același domeniu, așa că recomandarea este să ai o abordare cât mai sistemică. 
  2. Dar oricât de importantă ar fi munca de a aduna și curatoria informație, mult mai important este să înțelegi ce înseamnă pentru munca sau pentru organizația ta. Un mod bun de a face asta este să realizezi scenarii – cred că nu a fost un timp mai bun, cel puțin de când sunt eu în aceasta breaslă, pentru a face scenarii.
  3. Un ultim aspect foarte important ține de a construi intern un sistem de alertare, prin care monitorizezi ce se întâmplă și înțelegi care sunt acei indicatori, acele evenimente care îți arată că viitorul se duce într-o direcție sau alta. Dacă scenariile sunt văzute ca posibilă destinație, e foarte important să știm care sunt punctele intermediare.

 E o analogie bună pe care o folosesc adesea: mă gândesc la foresight ca la un waze pentru business. Waze îți va da scenarii alternative pentru a ajunge undeva. Prin foresight și construcția de scenarii putem înțelege diferite alternative de viitor și moduri în care putem ajunge acolo. În același timp, waze avertizează despre pericolele și obstacolele de pe drum.  Prin foregsight și scanning de trenduri și inovații determinăm acei factori de schimbare care pot avea impact asupra business-ului. 

În final, te simți mai confortabil cu incertitudinea. E important să nu subestimăm incertitudinea, ci să încercăm să o folosim în avantajul nostru și să înțelegem nu doar riscurile atașate, dar și oportunitățile care vin cu ea.

Cum lucrezi cu incertitudinea

Ne uităm la factorii de schimbare care au un impact potențial în business-ul nostru – fie că sunt trenduri, modificări la nivel de consumator sau de industrie – dar partea cea mai importantă este să identifici acele elemente, acei factori a căror evoluție viitoare este incertă. 

Care sunt incertitudinile majore care pot avea o influență asupra organizației mele? Fiecare dintre ele poate avea cel puțin două direcții de dezvoltare și ne gândim la alternativele extreme: cel mai bun caz, cel mai rău caz.  

Facem scenarii analizând combinații de astfel de incertitudini și ne uităm ce se întâmplă la intersecția lor. La intersecția acestor incertitudini sunt niște imagini unice ale unor viitoruri posibile. 

DE EXEMPLU: Dacă ne-am uita la industria imobiliară, se vorbește mult despre cum vom lucra în viitor. Adopția pe scară largă a muncii la distanță e în continuare o incertitudine, nu s-a stabilit cum stau lucrurile pe termen lung. Dacă aș fi cineva din industrie, m-aș simți mai bine dacă m-aș pregăti atât pentru o adopție generală a tot ceea ce înseamnă telemuncă, dar și pentru situația în care lumea de abia așteaptă să meargă la birou. Combinată cu alte incertitudini, cum ar fi calitatea spațiului de lucru, cu o preferință către spații ieftine la un capăt, sau cu accent pe condiții optime de sănătate, confort, siguranță la alt capăt. 

Ce facem noi este să înțelegem cum reușim să avem succes sau să fim relevanți în fiecare dintre lumile aflate care se nasc din intersecția celor două incertitudini. Când descriem scenariile, încercăm să luăm în calcul posibili factori sociali, economici, de mediu politic. Cum vede lumea pandemia, cum vede reîntoarcerea la birou, cum se va simți, cum va dori să interacționeze cu ceilalți, cum vor veni la birou, cum vor vrea să fie conduși… Toate devin ipoteze de lucru în interiorul scenariilor. 

Scenariile nu sunt preziceri și nu înseamnă că fiecare scenariu devine realitate. Și nu doar acum, ci în general. Viitorul nu e predeterminat. Mai degrabă, intenția este de a fi pregătit pentru diferitele variante, decât de a crede și a prezice o direcție. 

E important să fim un actor activ, nu doar să observăm viitorul cum trece pe lângă noi.

De ce totul pornește de la a analiza un spațiu foarte larg

Pornim din exterior, dintr-un spațiu foarte larg, și nu din realitatea internă a organizației, de la ce e rezonabil pentru realitatea de azi. 

Ne uităm în sensul cel mai larg la evenimente plauzibile, care azi pot părea improbabile dar care, dacă se materializează și dacă ajung să aibă un impact, va fi unul crucial. Cel mai probabil, lucrurile care te dau peste cap nu vor veni din industria ta. 

Deci un prim pas e un pas de divergență: să acoperim și să expunem echipele la cât mai multe perspective exterioare, de la macroeconomie, la politică, la industrie sau consumator. 

Abia după ce avem o abordare sistemică începem să creionăm acele incertitudini sau acei factori majori de schimbare. 

Cum apare un trend și de ce să-l observi

Peste tot în jur apar semnale vagi, alternative pe care le vedem în diferite locuri.

DE EXEMPLU: Mitshubishi a lansat anul trecut telecube – niște birouri similare cu cabinele de telefon de pe stradă, amplasate în diferite locații centrale în oraș. Vin la pachet cu acces pe bază de cod sau aplicație și în interior ai toate condițiile pentru muncă sau o conferință telefonică. Acesta e un semnal vag: nu e încă un produs adoptat sau un model de business validat. 

Aceste semnale vagi, colectate și puse la un loc, ne pot ajuta să înțelegem ce urmează. De ce apar aceste inițiative, care e nevoia consumatorului pe care încearcă să o satisfacă? 

E important să înțelegem că, la nivelul oamenilor, nevoile fundamentale nu se schimbă atât de des sau atât de radical. Ce se schimbă e felul în care e satisfăcută nevoia, nu nevoia în sine. De unde apare trendul sau competiția e din felul în care cineva rezolvă altfel nevoia. 

Nevoia de a ne deplasa din punctul A în punctul B a existat întotdeauna. Henry Ford a inventat, o dată cu automobilul, un mod mai bun de a o satisface. Dacă de ex aveam și înainte de a ne deplasa între a si b. Henry ford nu a schimbat nevoia, ci a înlocuit trăsura, modul în care o satisfacem. 

Deci, când vedem un asemenea semnal vag, ne întrebăm ce nevoie satisface. De ce o satisface acum? De ce alte soluții similare nu au prins? Ce s-a schimbat fundamental?

Există valoare în a analiza trecutul

E foarte important să începem prin a ne uita în trecut, pentru că ne ajută să înțelegem anumite tipare și cum am ajuns unde suntem azi: care a fost reacția noastră și a consumatorului la alte evenimente, la alte crize, cum anumite produse sau servicii pe care la un anumit moment le consideram nișă devin rapid răspândite la scară largă. Pe lângă învățarea din crizele trecute, descoperim și oportunitățile la care nu ne-am gândit, pe care le-am ratat. De ce le-am ratat? Sau găsim că am renunțat la o anumită abordare. Descoperim că la criza trecută am avut un profil de investitori și acum simțim nevoia să ne conservăm. De ce am face asta?

E important să ne înțelegem trecutul și e valabil și la nivel personal. 

Cum distingi semnalele relevante, când e atâta zgomot în jur?

Multe dintre cunoștințele noastre sunt legate de trecut. Dar majoritatea deciziilor pe care trebuie să le luăm sunt despre viitor și există multă informație absentă, dar de care avem nevoie pentru a lua decizi bune. Uneori, nici nu știm că există.  La nivel personal, încerc să îmi provoc permanent certitudinile și modele mentale cu care intru într-o situație și să înțeleg dacă sunt opinii sau ”puncte oarbe” cu care vin în discuție și care mă împiedică să văd întregul sistem sau întreaga imagine. Poate e ceva chiar sub nasul meu. 

La nivel un pic mai tactic, ajută să urmărești anumiți lideri de opinie în care ai încredere. Dar, și aici, totul trebuie luat cu un gram de sare. 

Întrebările pe care eu le găsesc valoroase pentru a distinge ce e important sunt, de exemplu: De ce se întâmplă asta acum? Pentru cine este acest lucru relevant acum? Care e nevoia din spatele produsului sau soluției? Așa înțelegi dacă e ceva care va crește sau îți explici de ce crește.  

DE EXEMPLU: O soluție similară cu Airbnb apărut cu mulți ani în urmă, dar n-a reușit. Unul dintre factori a fost legat de schimbarea valorilor și a percepției oamenilor după criza din 2008: au devenit mai deschiși în a merge în casa cuiva.

Câteva lucruri pentru România, care sunt aici pe termen lung

La nivel de trenduri, ce a făcut pandemia a fost să accelereze sau să pivoteze unele trenduri. 

De exemplu, nevoia ca lucrurile să fie comode, de a avea confort, de a folosi eficient timpul personal. Mă gândesc la serviciile bancare: dacă asta însemna să am agenție la parter, a însemnat apoi să am totul pe telefon. Pandemia a sporit dorința de servicii fără contact uman, fără cash. Trendul nu e nou, dar s-a accelerat. 

În sănătate, au apărut schimbări care nu erau posibile legal sau nu erau acceptate: Regina Maria a lansat prima clinică virtuală. Tot ce ține de telemedicină și medicină preventivă va fi teren fertil. 

Dacă am duce această știința și investigație despre viitoruri la nivel de oameni, cum ar arăta?

Eu cred că tot ce ține adaptabilitate, deschiderea către lucruri noi, reziliență, capacitatea de a construi în jur comunități care cred într-o idee și rețele de oameni de la care poți învăța sunt competențe relevante. Ne vom adapta sau vom rămâne relevanți în măsura în care avem aceste competențe.

Nu îmi imaginez că voi face exact ce fac acum pentru tot restul vieții mele. Dacă ne uităm la statistici, de la realitatea unei cariere pe viață, trăim acum în realitatea a cel puțin trei cariere, care vin cu reinventări. 

Nu încerc să îmi imaginez ce voi face. Mă gândesc mai degrabă cum pot învăța ca să rămân relevantă și voi aplica aceasta relevanță în diferitele domenii unde voi lucra. 

Cred că e important să ne definim și să facem solid acest ”strat” de competențe și apoi îl folosim în diferite feluri.

Resurse de explorat:

Learn More

CEO Talks: Guiding Through Uncertainty with Diana Stafie

Source: Moore – CEO Talks

 

Recently, we had an another great discussion under our ongoing series “CEO Talks: Guiding Through Uncertainty”. This time with Diana Stafie , Co-Founder, Future Station.

Diana is co-founder of Future Station, a foresight and strategy consultancy agency that helps organizations to understand changes, spot new trends, spark innovation and prepare for the future.

Diana, shared some great insights and thoughts on the topic “Foresight and Scenario Planning in a World Dominated by Uncertainty”.

Learn More

eSports schimbă realitatea

Text by: Diana Stafie și Andreea Vasile

Source: Redbull.com

 

Fenomenul eSports (competiții și jocuri video pe calculator) a început în anii 1970. Însă ultimii ani sunt cei ce au marcat creșterea semnificativă a fenomenului. Află de ce s-a întâmplat asta.

 

„Creșterea fenomenului eSports s-a datorat avansului tehnologic și va continua odată cu introducerea tehnologiei 5G, care aduce viteză și calitate și mai bune pentru streaming. Este deja considerată categorie de competiție în cadrul Asian Games 2023 și se discută introducerea lor, ca sport demonstrativ, în cadrul Jocurilor Olimpice de Vară din 2024, care vor avea loc la Paris,” spune Diana Stafie, consultant Foresight și co-fondator Future Station, o agenție care ajută business-urile să înțeleagă cum se pot adapta pentru succes în funcție de cum arată viitorul, înainte ca acesta să le ia prin surprindere.

„eSports a redefinit ce înseamnă jocurile video prin încorporarea opțiunii de live streaming – de ce să te joci singur când poți să o faci în fața unui public? Astfel au luat naștere platformele de streaming. Twitch (Amazon) este serviciul sinonim cu streaming-ul jocurilor video, iar comunitatea sa este cea mai robustă. Alte platforme populare sunt Mixer (Microsoft), YouTube sau Facebook Gaming. Twitch are o medie de 15 milioane de utilizatori activi zilnici și aproximativ 2,2 milioane de streameri pe lună. Platforma este integrată cu Amazon Prime și permite streamerilor să câștige bani, oferind link-uri în stream, prin care audiența poate achiziționa jocurile jucate. Cel mai prolific jucător de pe Twitch a fost utilizatorul cu numele Ninja, care avea peste 14 milioane de fani și un venit anual estimat de 5,4 milioane dolari (acum s-a mutat pe Mixer),” explică Diana.

CGA eSports din Hong Kong e cel mai mare stadion pentru eSports din lume © WIKI COMMONS

Despre cum eSports schimbă realitatea diferitelor industrii, aflăm în continuare:

Discounter-ul american Five Below, care comercializează produse având ca audiență principală tineri și adoslecenți, a anunțat în octombrie 2019 că intenționează să își convertească 70 din cele 850 locații în huburi destinate comunității de jucători de eSports. O inițiativă similară a fost anunțată și de Walmart în noiembrie 2018, când a pus la dispoziție cinci dintre locațiile sale pentru competiții și training de eSports

În ianuarie 2020, compania americană Atari a anunțat construcția unor hoteluri cu tematică din jocurile video. Pe lângă cazare, hotelurile oferă și experiențe imersive și multiple facilități pentru pasionații de jocuri video.

Servicii bancare

În mai 2020, Astralis Group, o companie daneză de eSports, a devenit partener al Lunar, un furnizor de servicii bancare digitale. În urma parteneriatului, fanii eSports puteau să beneficieze prin intermediul Lunar de un card cu branding specific jocurilor video, dar și conținut digital exclusivist și relevant.

Alt jucător din domeniul bancar, care a dorit să acceseze lumea prin eSports, este și banca Royal Coutts, o bancă cu peste 300 ani de vechime. Royal Coutts deservește în principal clienți din familii regale sau sportivi faimoși, însă din 2017 au început atragerea unei categorii noi de clienți: tinerii milionari din eSports.

Fashion

În septembrie 2019, casa de modă Louis Vuitton a anunțat crearea unui trofeu sub formă de valiză în care să stea cupa pentru câștigătorul Riot Games’ Summoner – una din cele mai cunoscute competiții de eSports din lume.

Divertisment

În februarie 2019, mai mult de 10 milioane de utilizatori au urmărit concertul cântărețului și producătorului american DJ Marshmello. Și nu au facut asta stând pe un stadion sau într-o locație de festival, ci intrând în cadrul jocului video Fortnite. Acesta a fost primul astfel de concert in-game susținut de un artist, ulterior Fortnite fiind gazda și altor astfel de evenimente.

Auto

În august 2019, producătorul auto Ford și-a anunțat propria echipă de curse virtuale, Fordzilla.

Educație

Academia de Informatică din Singapore a lansat în iunie 2018 o Diplomă în eSports și Game Design. Diploma este prima de acest gen lansată la Singapore și se adresează tinerilor care doresc o carieră în industria eSports. Studenții vor fi introduși în principiile fundamentale ale proiectării și programării jocurilor și companiilor cheie din industrie (inclusiv ESL Asia, Riot Games și Twitch). Iar din ianuarie 2020, dezvoltatorul american de jocuri video Epic Games a pus la dispoziția studenților din diferite colegii și universități americane popularul său joc Fortnite. Aceștia au opțiunea de a forma echipe și de a face parte din liga de eSports.

Activism

Liberate Hong Kong © CREATIVE COMMONS

Lansat în octombrie 2019, Liberate Hong Kong  este un joc video creat de activiștii din Hong Kong cu ajutorul tehnologiei de realitate virtuală și cu scopul de a permite jucătorilor să participe la protestele pro-democrație. Purtând o cască VR, jucătorii se pot alătura protestatarilor într-o manifestație din districtul Mongkok, unde trebuie să evite poliția, gloanțele de cauciuc și gazele lacrimogene. Dezvoltatorii – care sunt anonimi – au creat jocul după ce jucătorului local de eSports, Ng „Blitzchung”, Wai Chung, i-a fost interzis să-și exprime sprijinul pentru protestatari.

Concluzii

Dacă eSports va fi considerat un sport sau nu, este, în anumite privințe, irelevant. Realitatea este că eSports este o componentă importantă și valoroasă a industriei divertismentului. Jocurile video și site-urile de streaming au un număr incredibil de mare de vizitatori, iar companiile găsesc moduri din ce în ce mai interesante pentru a ajunge cu produsele sau servicile lor la acești vizitatori. De exemplu, când popularul joc video Fortnite a anunțat un nou mod de joc numit Food fight, lanțul american de burgeri Wendy’s și-a creat un personaj virtual, care a devenit parte din joc. Inițiativa aceasta a câștigat premiu la Cannes Lions și o puteți descoperi mai jos:

Learn More

Scenario Planning and Foresight under Uncertainty

Source: brandminds.ro

In this article:

  • What is Scenario Planning?
  • How to choose between Future-Driven Scenario and Decision-Driven Scenario
  • The 4 Levels of Uncertainty
  • Scenario Planning DIY Guide
  • Conclusion

How can organizations facing uncertainties decide on their response?

Underestimating uncertainty can lead to strategies that neither defend against the threats nor take advantage of the opportunities. Just think of the famous underestimation made in 1943 by Thomas Watson, Chairman of IBM:

“I think there is a world market for maybe 5 computers”.

There is probably not one single approach that makes the challenges of leading in uncertainty go away.

What follows in this article is a model to use when assessing uncertainty and an overview of Scenario Planning as a possible tool for better decision making.

What is Scenario Planning?

While there have always been different views on the value and applicability of scenarios in business, I believe, these days, the business world needs more than ever to think in scenarios.

Source: Diana Stafie

The concept of Scenario Planning emerged after World War II as an approach for military planning.

Starting with the 60s, Scenarios Planning also permeated the business world as it helped leaders working with complex concepts and uncertainties to create coherent and plausible stories about the future they could work with when planning their strategies.

Scenario Planning is one of the tools we use in our Foresight practice (read here for more details).

What we love about it is that it helps people live better with uncertainty. At its core, a scenario is a story, a view of how the future might unfold. And that triggers imagination and reflection by challenging current assumptions and known truths.

When we talk about scenario planning, we can distinguish between the following two approaches: future-driven scenarios and decision-driven scenarios.

Foresight expert Diana Stafie on Scenario Planning: Scenario Planning helps business people live better with uncertainty.CLICK TO TWEET

Future-Driven Scenarios

Future-driven scenarios help teams think beyond the known by questioning their assumptions and beliefs about the future.

Think of them as Exploratory scenarios: it helps organizations explore the new trends and signals of change, creating new strategic options, inspiring learning and conversations about possible futures.

This is typically an exercise we do with our clients as part of their strategy building exercises or when they are seeking future business opportunities.

It is also a very good tool to change mindsets and build openness to change.

Decision-Driven Scenarios

Decision-driven scenarios are used in choosing a certain strategic approach when faced with incomplete or uncertain information about the future:

Shall we build new capacity when we are not sure about the market demand?

Shall we enter this new market, launch this new product?

In these cases, scenarios may help determine the benefits and risks of the specific decision in various circumstances.

Most of our work in foresight deals with future-driven scenarios. However, as many leaders these days need to make important decisions regarding their business activity, we will focus on describing decision driven scenarios.

4 Levels of Uncertainty in Decision-Driven Scenarios

When building scenarios for decision making, Professor Hugh Courtney, author of the book 20/20 Foresight: Crafting Strategy in an Uncertain World – suggests tailoring the approach by assessing the level of uncertainty you are dealing with.

He identified four levels of uncertainty an organization could face:

Level 1 – The future is almost clear

Level 1 is when uncertainties are present, but their possible outcomes are narrow so it is relatively easy to choose a strategic answer.

For example, the variation of the rate of return in mature markets, or the reaction of customers to new strategies of well-known brands. In this case, you could simply model the impact of the uncertainty through a simulation and use traditional strategic tools (e.g. market research, Porter 5F,..)

Level 2 – There can be alternative futures

Level 2 is when uncertainties are limited to a few possible outcomes, such as the introduction of new regulations, or coming elections with different agendas on the table.

Such uncertainties may lead to divergent futures. In this case, we need to define in detail the possible outcomes for each situation and specify the implications for the strategic decisions we have in front of us.

What is important is to have different strategic options prepared for each scenario, with various risk returns.

Start by asking relevant What if questions: What if …happens, what shall we do?

For example:

What if a global pandemic blocks all interaction between people and business?

Read more about the next 2 levels of uncertainty plus our DIY Scenario Planning Guide in the full article on brandminds.ro

Learn More

11 rețele sociale ale viitorului

Interviu de: Andreea Vasile

Sursa: redbull.com

 

Află care sunt cele mai noi platforme sociale care vor schimba regulile jocului în social media.

Adulții stau pe Facebook, adolescenții pe Tik Tok, creativii pe Instagram, microbloggerii pe Twitter, gamerii pe Twitch, profesioniștii pe LinkedIn și toată lumea pe WhatsApp. „Aceasta ar fi o generalizare privind utilizarea unora dintre mediile sociale tradiționale în Europa,” explică Diana Stafie, consultant de strategie pe termen lung și co-fondator Future Station, o agenție care ajută business-urile să înțeleagă cum se pot adapta pentru succes în funcție de cum arată viitorul, înainte ca acesta să le ia prin surprindere.

Uneori relațiile cu aceste medii sociale devin prea intense și invazive. „În ultimul timp apare din ce în ce mai des dorința pentru alternative și evoluția unor platforme care promit comunități mai intime cu interacțiuni sociale mai valoroase pentru membrii săi,” spune Diana, care, în continuare, ne va vorbi despre cele mai noi platforme de interacțiune socială, despre paricularitățile și misiunile lor actuale. Unele dintre acestea au fost lansate în 2019, iar altele urmează să apară în acest an.

„Problemele privind transparența și confidențialitatea sunt în creștere, deoarece utilizatorii de social media devin mult mai conștienți de modul în care datele lor sunt utilizate. Și, ca reacție, vedem emergența unor medii sociale a căror atribute principale sunt legate de transparența pe care o conferă utilizarea tehnologiei blockchain”, explică Diana.

1. Revolution Populi

Sub motto-ul ”Return cyberpower to the people”, Revolution Populi este o rețea socială bazată pe tehnologia blockchain, programată să fie lansată în 2020. Fondatorii au misiunea de a crea o rețea descentralizată, guvernată de către public, care dorește să împuternicească utilizatorii să își controleze datele personale și să le vândă, dacă doresc, agențiilor de publicitate utilizând ”contracte inteligente”.

2. Steemit

Tot tehnologia blockchain stă la baza proiectului Steemit -Communities without borders – o platformă de blogging și socializare care are momentan peste 1,2 milioane de utilizatori. Steemit răsplătește utilizatorii cu cripto moneda STEEM pentru crearea și curățarea conținutului. Utilizatorii pot crea conținut pe o gamă largă de subiecte, precum călătorii, fotografie, muzică și sport. Așadar, atunci când un utilizator creează conținut care este agreat și votat de comunitate, și cei care votează sunt plătiți, plata făcându-se în moneda digitală STEEM, cu posibilitatea convertirii ulterioare în bani.

3. Voice

Utilizarea tehnologiei blockchain aduce transparența mult cerută de consumatori. În jurul acestei nevoi de transparență a apărut în 2019 versiunea beta a platformei Voice – Where truth has a voice. Voice este o rețea socială transparentă, bazată pe recompense pentru crearea și distribuirea conținutului. Voice este construit în jurul Voice Token, token care poate fi câștigat și consumat pentru a dobândi atenția și aprecierea altor utilizatori din rețea. Token-urile se bazează pe un registru blockchain, permițând niveluri de transparență fără precedent pe toată platforma, în special cu promovare și publicitate.

4. PopBase

PopBase – Make your message interactive – e o platformă de jocuri sociale și distribuție de conținut lansată în august 2019. PopBase își propune să creeze o formă complet nouă de interacțiune între creatori și grupurile lor de fani. În cadrul PopBase, creatorii de conținut, indiferent că sunt influenceri, celebrități sau experți din industrie, vor putea să interacționeze cu fanii lor, oricând și oriunde, extinzându-și brandul într-o experiență imersivă. Servind ca un fan club interactiv, creatorii pot autoriza și prestabili conținut exclusiv prin intermediul unui portal web, permițând fan clubului să rămână activ chiar și atunci când creatorul este offline. Utilizatorii pot, de asemenea, să își genereze o versiune virtuală (avatar) pentru a interacționa cu fanii.

5. Caffeine

Caffeine – Live Streaming. Reinvented – e o platformă socială pentru jocuri, divertisment și arte creative. Caffeine pune la dispoziție un program de monetizare pentru acele transmisiuni care au vizualizări sau abonați mulți. Platforma a fost concepută de foști designeri de la Apple, începând cu 2016, și a fost lansată pe piață doi ani mai târziu. Conform Crunchbase, Caffeine are până acum investiții de peste 140 de milioane de dolari, cel mai mare investitor fiind 21st Century Fox. Caffeine permite crearea de transmisii în direct pentru grupul de prieteni sau pentru followers. Alături de transmisiile video în direct, se pot transmite și ecranele computerului sau TV-ului în timp ce jucați jocuri video (similar cu Twitch.tv). Platforma a fost folosită și pentru difuzarea X Games, din Aspen, în 2019.

Citește mai mult despre următoarele 6 rețele sociale care merită atenția ta pe viitor în interviul complet de pe redbull.com

Learn More

[Trenduri 2020] Diana Stafie: Din ce în ce mai multe companii investesc în discovery-ul experimental al trendurilor

Interviu de: Lucian Talpeș
Sursa: iqads.ro

 

Uneori, a vorbi despre trenduri seamană cu war-fog-ul din jocurile de strategie, adică zona invizibilă din jurul zonei de siguranța în care te afli. Diana Stafie, Foresight Strategist și Partener la futurestation.ro, aduce claritate într-o astfel de discuție și setează borne noi, prin exemple multiple, în explorarea și maparea trendurilor din 2020.

Discuția pornește de la definirea trendurilor și timing-ul lor, până la exemple din categoria trendurilor eco, și de la influencers, la trenduri din afară care încă nu au ajuns la noi.

“Un trend este un nou mod în care se întâmplă lucrurile în lume, care poate fi asociat cu mai multe evenimente care au avut loc în trecut, în contexte și lumi diferite și care indică o posibilă direcție de schimbare viitoare.”

Diana pune accent pe avatarurile digitale și introducerea lor în interacțiuni firești de zi cu zi, pe inițiative de utilizare a Inteligenței Artificiale în procesele creative, și pe comunități, în contextul urbanizării accelerate și a creșterii numărului de oameni care trăiesc singuri.

Mai departe, prezintă un extras dintr-un raport de foresight pentru echipa de la Cadran Film, publicat special pentru cititorii IQads. Iată discuția pe larg.

Cum se nasc trendurile

În urmă cu peste 45 de ani, Igor Ansoff a introdus în lumea de management conceptul de “semnale vagi” (weak signals), referindu-se la acele semnale de schimbare oarecum îndepărtate și nu neapărat legate de ce facem noi azi. Sunt acele evenimente, lucruri care se întâmplă în exteriorul unei organizații despre care nu avem informații complete – poate pentru că sunt încă în desfășurare sau se întâmplă punctual – și al căror impact asupra business-ului e greu de analizat momentan. Detectarea și monitorizarea acestora este importantă pentru a nu fi luat prin surprindere, dar mai ales pentru a identifica potențiale zone de oportunitate și competitivitate. Astăzi practica de “trend scanning” este o activitate importantă în planificarea strategică a companiilor.

Este important să facem o distincție clară între ce înțelege lumea de business când vorbim de un trend și modul în care folosim acest cuvânt în mod popular. În limbajul uzual, când spunem trend, ne gândim la un fenomen recent, adesea asociat cu ultimele preferințe în muzică sau design. Pentru companii sau instituții, un trend este un nou mod în care se întâmplă lucrurile în lume, care poate fi asociat cu mai multe evenimente care au avut loc în trecut, în contexte și lumi diferite și care indică o posibilă direcție de schimbare viitoare. Un astfel de trend este cel legat de dorința consumatorilor de a contribui la un impact pozitiv asupra mediului și în consecință, aprecierea brandurile ce le oferă astfel de oportunități (și care și ele, la rândul lor, iau măsuri pentru protejarea mediului).

Spre exemplu, campania Fly responsibly de la KLM propusă la împlinirea a 100 de ani de existență în aviație și lansată în iunie 2019. 100 de ani în care compania aeriană a încercat să își convingă consumatorii să cumpere mai multe bilete, să zboare mai mult, iar acum au venit cu un mesaj de conștientizare a impactului pe care industria aeriană îl are asupra mediului (mesaj ce poate părea contra-intuitiv venind de la un jucător comercial). KLM încurajează consumatorii să zboare responsabil și le oferă alternative (de exemplu să ia trenul), invitând de asemenea și pe celelalte companii aeriene să contribuie la protejarea mediului. Va recomand să urmăriți video-ul campaniei Fly Responsibly

Atunci când mai multe trenduri converg către o direcție clară de schimbare temporală sau spațială, pe o perioada mai lungă de timp, 5 – 20 de ani, vorbim de un megatrend. Un megatrend poate schimba radical, pe termen lung, modul în care trăim, interacționăm, facem business sau politică. De exemplu gradul sporit de urbanizare. Datele sunt impresionante: în fiecare zi, la nivel global, 180.000 de oameni se mută la oraș. În 2010, aveam 20 de megaorase, orașe cu peste 10 mil de locuitori. Acum avem aproape 50, și asta doar în 10 ani.

Timing & context

Într-un an se pot întâmplă multe, pot apărea evenimente, pot fi date legi, se nasc noi business-uri. În funcție de cât de mult sunt legate între ele astfel de evenimente și cât de repede se propagă în societate impactul lor, putem vorbi despre ele ca semnale vagi sau de un trend. Companiile care doresc să rămână competitive pe termen lung, colectează și studiază cu atenție semnalele de schimbare și trendurile din lume, le analizează ca potențial impact și țin cont de această analiză atunci când creează produse sau servicii noi, când fac investiții sau atunci când își construiesc strategia de business.

Nu e relevant să te uiți doar la trendurile din România. Este adevărat ca un anumit trend poate fi mai relevant pentru o companie din Silicon Valley si altul pentru o companie din Romania. Și de aceea contextualizarea și ancorarea trendurilor în mediul nostru de business este foarte importantă. Însă în lumea globală și conectată în care trăim azi, inovații și idei ce poate fi considerate excentrice, punctuale și relevante doar pentru o anumită țară sau cultură, pot fi adoptate rapid de oameni din toată lumea.

Trenduri în 2020

Anul 2020 aduce în prim plan avatarul digital, omul artificial care poate vorbi în orice limba, întruchipa orice persoană, întră în direct la orice oră. Semnale de schimbare vedem deja de câțiva ani. În 2007 am făcut cunoștință cu Miku, artista hologramă din Japonia care umple stadioane întregi la concertele sale. În 2018, agenția națională de știri a Chinei l-a introdus lumii pe Qiu Hao, prezentatorul artificial de știri. În 2019 am văzut reclama Calvin Klein făcută alături de Lil Miquela, un influencer virtual foarte popular. Trendul „Artificial humans”, din punctul meu de vedere, a fost confirmat abia anul acesta de lansarea la CES 2020 de către Samsung a proiectului Neon. Neon va democratiza avatarul digital în media și, mai mult decât atât, va face posibilă introducerea lui în interacțiuni firești de zi cu zi, precum discuția cu un funcționar bancar, agent de customer service sau farmacist.

Observăm de asemenea din ce în ce mai multe inițiative de utilizare a Inteligenței Artificiale în procesele creative. De exemplu Magenta, un proiect de la Google Brain, în cadrul căruia se folosește Inteligență Artificială pentru crearea de muzică și artă; sau GD-IQ: Spellcheck for Bias, un produs dezvoltat de fundația Geena Davis și utilizat momentan de Disney ce utilizează inteligență artificială pentru identificarea diferitelor tipuri de bias-uri din scenariile de film sau TV.

Pe termen lung, într-o lume în care tehnologiile exponențiale (AI, Internet of Things, VR, AR și 5G devin din ce în ce mai accesibile, viată noastră va fi acompaniată de un flux continuu de informații. Orice obiect care poate fi conectat la astfel de tehnologii poate deveni canal pentru industria media. Pe de altă parte, consumatorii dau deja semne de oboseală din cauza supraexpunerii la informații. Doresc personalizare, simplificare, dar mai ales grijă față de conținutul si datele lor personale.

Recent am pregătit un raport de foresight pentru echipa de la Cadran Film uitându-ne la schimbările în comportamentele consumatorilor față de conținutul media și la ultimele inovații de pe piață. Special pentru cititorii IQads, echipa de la Cadran Film a agreat să punem la dispoziție un extras ce poate fi descărcat de aici.

Anul 2020 va fi al…

Anul 2020 va fi anul comunităților. Într-o lume preponderent urbană, permanent conectata la online, cu un număr crescut de oameni care trăiesc singuri, nevoia noastră fundamentală de socializare, de conectare cu alți oameni, este mai puternică ca oricând. Acele branduri care creează oportunități de interacțiune pentru clienții lor nu doar în online, ci mai ales în viața reală, sunt din ce în ce mai apreciate si căutate.

Citește mai mult despre trenduri 2020 în interviul complet din iqads.ro

Learn More

Foresight, disciplina care te ajută să înțelegi încotro merge lumea

Interviu de: Andreea Vasile

Sursa: redbull.com

 

Viitorul poate fi influențat! Nu cu ajutorul cărților de tarot sau al unui glob de cristal. Ci datorită foresight-ului, o disciplină care începe să prindă tot mai mult teren și-n România. Ești curios?

Cum apar tendințele? Ce sunt ele? Și cum ajung să facă înconjurul lumii astfel încât, la un moment dat, descoperim că ceea ce e popular la New York s-ar putea să fie popular și la Viena, și la București, și în Bangkok. Oricât de mult am crede în coincidențe, nimic nu e întâmplător. Foresight-ul e disciplina care te ajută să înțelegi încotro merge lumea, în diferite domenii, pe termen scurt, mediu și lung.

Diana Stafie e consultant de strategie pe termen lung și co-fondator FutureStation.ro, o agenție care ajută business-urile să înțeleagă cum se pot adapta pentru succes în funcție de cum arată viitorul, înainte ca acesta să le ia prin surprindere.

Am vorbit cu Diana despre cum a apărut foresight-ul, care e importanța lui în lume și cât de cunoscută este această disciplină în România.

Cum ai intrat în această disciplină a foresight-ului, a anticipării tendințelor?

Toată activitatea mea profesională se învârte în jurul consultanței. Am început în România, într-o firmă de consultanță Big4, am fost consultant câțiva ani de zile, după aceea am plecat pentru jumătate de an sabatic în America de Sud, unde mi s-au deschis mai multe orizonturi și dorința de nou. După perioada aceasta, am fost vânată pentru un job în Olanda și am stat acolo vreo cinci ani de zile, tot consultant, dar în cadrul unei multinaționale. După ce am reușit într-un sfârșit să rămân însărcinată și am vrut să vin în România, să o nasc pe fiica mea aici, mi-am dorit foarte mult să revin la muncă, dar, pentru început, într-un cadru mai flexibil, așa că mi-am luat tot consultanță, cu o firmă mai mică, românească, ce își dorea ca la procesul lor actual de manufacturare să adauge o parte de tehnologie, proiect pentru care voiau ulterior să atragă investitori americani.

În cadrul acestui proiect eram mai mulți consultanți implicați, care doream să stabilim o planificare financiară, astfel încât să devină atrăgător business-ul pentru eventualii investitori. În cadrul acestui proces, am avut câteva discuții cu consultantul investitorului din SUA, care ne punea niște întrebări pe partea de strategie și de finanțe, pe care nu le luasem în calcul. Cum ar fi, „Ați luat în calcul cum o să se schimbe comportamentul consumatorului peste 4-5 ani?”, „Ați luat în calcul dacă oamenii vor mai consuma într-adevăr aplicația aceasta sau tipul acesta de serviciu?”. Am început să citesc tot mai mult și așa am ajuns să intru în acest domeniu care se numește foresight.

Ca disciplină, foresight-ul a apărut în anii 1950, prima oară în Armată. Imaginează-ți că, în cadrul unor războaie, mai marii stăteau și începeau să se gândească, „Dacă ne atacă pe acolo, ce o să facem, dacă ne atacă pe dincolo, cum procedăm?” Și începeau să scrie scenarii de viitor.

Diana Stafie

Care ar fi echivalentul lui ”foresight” în română?

Echivalentul în română nu este neapărat un termen foarte folosit în mediul de business, ”prospectivă”. Ca disciplină, a apărut în anii 1950, prima oară în Armată. Imaginează-ți că, în cadrul unor războaie, mai marii stăteau și începeau să se gândească, „Dacă ne atacă pe acolo, ce o să facem, dacă ne atacă pe dincolo, cum procedăm?” Și începeau să scrie scenarii de viitor, cel mai rău scenariu, cel mai bun scenariu, ei făceau prospectivă. Cea mai cunoscuta metodologie de „foresight” este cea prin care se dezvoltă diferitele scenarii de viitor (scenario planning).

În același timp, școala franceză dezvolta o practică similară, ”L’ecole de prospective”, cu obiectivul de a folosi metodologiile de foresight în vederea formulării de politici publice. Astfel, în toate țările latine, a apărut termenul ”prospectivă”.

Apoi, din Armată, ideea de strategie prospectiva a trecut în business datorită lui Shell, compania de petrol și gaze. Prin anii 1970, echipa de strategie de la Shell a realizat că întreaga lor planificare strategică considera două ipoteze majore: prima, că resursele de petrol sunt nelimitate și accesibile și a doua, că prețul petrolului va rămâne scăzut. Și astfel, pe lângă planificare strategică tradițională, echipa de la Shell dezvolta și scenarii de viitor în care cele două ipoteze se modificau și își imaginau cum ar putea să se pregatească sau ce strategie să adopte dacă aceste scenarii devin realitate. Timpul a dovedit că OPEC intenționau, de fapt, să își crească prețul petrolului și când criza petrolului din 1973 s-a instalat, Shell a fost singura companie care a fost pregătită, trecuseră deja printr-un astfel de scenariu. În doi ani, Shell a trecut de la a opta cea mai mare companie petrolieră din lume, la a doua. Iar prin asta validarea disciplinei a fost și mai puternică și a intrat și mai mult ca practică în corporații, iar azi există chiar joburi în acest sens, precum foresight director, de exemplu.

Pe partea academică, sunt câteva universități din lume care au departamente, oameni și certificări care se axează pe foresight. În SUA e University of Houston, în Europa – Copenhagen Institute for Future Studies, University of Turku în Finlanda, Oxford are, de asemenea, astfel de programe.

Rapoartele pe care le vedeți pe internet cu titluri gen “Future of Work 2030” sau “Future of Media 2025” sau orice altă industrie și orizont de timp sunt, în general, rapoarte de foresight, dezvoltate utilizând metodologii de foresight.

Cum a ajuns ”prospectiva” în România?

În România există Institutul de Prospectivă, cu o practică solidă de foresight, din câte știu fac în principal proiecte cu UE, dar și cu statul nostru. În câteva instanțe, în cadrul unor conferințe internaționale, când spuneam că sunt din România, oamenii vorbeau foarte bine despre acest institut, mai ales în legătură cu Delphi, una dintre multele metodologii foresight pe care le folosesc, pe care înțeleg că cei de la Institutul de Prospectivă a adus-o la un nivel înalt.


Diana Stafie la Design Thinking Conference, 2019
© ARHIVĂ PERSONALĂ

Tu unde ai studiat această disciplină?

La Copenhagen Institute for Future Studies, US Institute for the Future, Singularity University Exponential Foresight, precum și programul International Certified Future Strategist realizat de cinci firme de consultanță europene și comisionat de Comisia Europeană . Primul loc în care m-am dus să studiez despre asta a fost Copenhagen Institute for Future Studies. Prima dată m-am dus să văd ce sunt aceste trenduri, cum ne uităm la ele, cum reușim să înțelegem arhitectura lor și să le transformăm în niște oportunități de business, să le introducem în cadrul strategiilor noastre.

Pentru cine vrea să citească mai mult despre foresight, ce cărți i-ai recomanda?

    • Thinking about the Future, Andy Hines
    • Strategic Foresight, Learning from the Future – Patricia Lustig
    • Scenario Planning – Mats Lindgren
    • Strategic Reframing, the Oxford Scenario Planning Approach
    • 4 steps to the Future – Richard Lum

Acestea sunt câteva dintre cărțile scrise de practicieni contemporani și care adresează metodologii de foresight.

Ce este un trend și cum apare el?

Când spunem trenduri, în general, ne referim la niște direcții de schimbare. Trendurile se observă în prezent, însă se referă la direcții de schimbare viitoare. Ne uităm la trenduri din mai multe perspective. Prima oară începem să ne uităm la mega trenduri. Mega trendurile sunt cele care au ca orizont de timp undeva între 10 – 50 de ani, sunt în general society oriented, în ideea în care te ajută foarte mult, atât ca individ, cât și ca organizație, să-ți formezi o viziune. Ca exemplu de mega trend putem avea Gradul sporit de urbanizare la nivel global. Ca idee, la nivel global, 180.000 de oameni se mută zilnic la oraș, deci este bine să știi lucrurile astea, te ajută să-ți formezi o viziune. Putem să mai vorbim despre schimbări demografice și schimbarea modului de viață, rolurilor sociale, dar și evoluția tehnologică, schimbările climatice și puterea economică.
Următorul nivel este macro trenduri. Aici ne uităm un pic mai mult la piață și scade și orizontul de timp, 5 – 10 ani, depinde foarte mult și de industrie, unele sunt mai dinamice decât altele. Un exemplu ar putea fi „quantified life”, observăm tendința oamenilor de a măsura lucrurile care li se întâmplă în viață – măsurăm câți pași facem, cât timp stăm pe social media, câte cărți am citit luna asta, ce rating avem la taxi, avem dorința aceasta de a ne măsura diferitele aspecte ale vieții.

Ultimul nivel este cel de micro trenduri, cu un orizont de timp mai mic, 1-3 ani, și care reprezintă exemple concrete de noutăți și inovații pe care le vedem pe piață. Poate fi vorba de un produs sau un serviciu nou, un nou model de business sau o tehnologie emergentă sau de o idee nouă.

Haide sa îți dau un exemplu, care să susțină macro trendul discutat mai sus, ”quantified life”. Enfuce este o aplicație gratuită lansată de o companie finlandeză în noiembrie 2019. Aplicația te ajută să îți măsori impactul asupra mediului prin calcularea emisiilor de CO2 aferente tranzacțiilor pe care le faci. Și mai mult, dacă vrei next level, Mastercard a scos pe la jumătatea lui 2019 și un credit card împreună cu un startup suedez, Doconomy, card care îți blochează tranzacțiile, nu te mai lasă să cumperi produsele/serviciile care depășesc nivelul pe care tu însăți ți l-ai impuns legat de nivelul de CO2 pe care vrei să îl generezi într-o lună, de exemplu. Sau platforma shameplane.com te ajută să măsori care ar fi impactul unui zbor cu avionul (de ex. București – Lisabona) asupra topirii gheții din apele arctice (4.5 m2 pentru această destinație, dus-întors).

Citește mai mult despre discuația noastră cu privire la trenduri în interviul complet din redbull.com

Learn More