What if the future of HR is not HR, but HCR?
Explore how HR may evolve into HCR—where humans and AI collaborate to redefine talent, teams, and productivity.
Learn MoreExplore how HR may evolve into HCR—where humans and AI collaborate to redefine talent, teams, and productivity.
Learn MoreDescoperă 10 inovații și semnale FutureTrends care arată cum se schimbă lumea: de la AI la radio și locuire intergenerațională.
Learn MoreExplore how foresight shapes decisions across professions—from military and investing to design—highlighting its role in everyday choices.
Learn MoreForesight, tehnologie și inovații – de la drone autonome la aplicații care ne pregătesc pentru viitor.
Learn MoreȘtiri din viitor este un proiect de research marca FutureStation ce are ca scop educarea și sprijinirea profesioniștilor care vor să fie la curent cu inovațiile.
Learn More
Imaginați-vă că vă treziți într-o dimineață din 2035. Orașele sunt mai verzi, tehnologia este invizibilă, dar omniprezentă, iar oamenii își trăiesc viețile într-un ritm mai echilibrat sau poate, dimpotrivă, trăim într-un peisaj dominat de crize, unde deciziile noastre din prezent au conturat un viitor limitat și plin de constrângeri.
Care dintre aceste scenarii este mai probabil?
În The Imaginary Crisis, Geoff Mulgan vorbește despre o problemă pe care o vedem din ce în ce mai des: ne-am pierdut capacitatea de a imagina un viitor mai bun. Nu pentru că nu avem creativitate, ci pentru că suntem atât de prinși în gestionarea prezentului, încât viitorul devine un teritoriu vag, abstract, pe care îl lăsăm pe seama „celor care știu mai bine” – guverne, companii de tehnologie, instituții globale.
Mulgan argumentează că, deși avem acces la mai multe informații ca oricând, capacitatea noastră colectivă de a imagina viitoruri alternative s-a atrofiat. În loc să concepem scenarii pozitive, suntem captivi într-o cultură care oscilează între distopii tehnologice și un prezent perpetuu. Instituțiile care ar trebui să încurajeze imaginația – universitățile, partidele politice, think tank-urile – s-au retras din acest rol, lăsând un vid care face ca viitorul să pară inevitabil, nu negociabil. Problema nu este lipsa de idei, ci lipsa de spațiu și metodologie pentru a le testa și transforma în realitate.
Dar viitorul nu este ceva ce doar ni se întâmplă. Este ceva ce modelăm.
Dacă imaginația colectivă pare să se restrângă, cum putem să o recâștigăm? Răspunsul nu este doar în viziuni grandioase, ci în procese structurate, care ne ajută să aducem viitorul în conversațiile de zi cu zi.
📌 Scenariile alternative – Dacă în loc să presupunem că viitorul va fi „o variantă a prezentului”, am explora mai multe direcții posibile? De exemplu, cum ar arăta piața muncii dacă AI ar deveni partener strategic în deciziile de business, nu doar un instrument operațional?
📌 Backcasting – În loc să ne uităm doar la tendințele actuale, am putea începe cu întrebarea: Ce fel de viitor vrem cu adevărat? și să lucrăm înapoi pentru a identifica pașii necesari pentru a ajunge acolo.
📌 Weak signals – Dacă ne-am obișnui să căutăm semnale slabe de schimbare, în loc să reacționăm doar la trendurile mari? De multe ori, viitorul începe în locuri mici, la marginea industriilor sau în proiecte-pilot ignorate de mainstream.
Atunci când nu ne folosim imaginația, lăsăm viitorul să fie decis de alții. În business, în societate și chiar la nivel individual, capacitatea de a ne imagina și de a testa alternative este ceea ce ne ajută să nu fim luați prin surprindere de schimbare.
📖 Dacă tema asta te intrigă, îți recomand The Imaginary Crisis de Geoff Mulgan și Imaginable de Jane McGonigal.
Dacă vrem un viitor mai bun, trebuie să începem prin a-l imagina și a-l construi în mod deliberat. În organizații, acest lucru nu se întâmplă spontan – e nevoie de procese structurate, conversații ghidate și metode care să transforme incertitudinea în oportunitate. Dacă vrei să explorezi cum foresight-ul poate aduce claritate și direcție pentru viitorul echipei sau organizației tale, hai să discutăm – email info@futurestation.ro
Imagine waking up one morning in 2035. Cities are greener, technology is invisible yet omnipresent, and people live at a more balanced pace or perhaps, instead, we find ourselves in a landscape shaped by crises, where the choices we made today have led to a constrained and uncertain future.
Which of these scenarios is more likely?
In The Imaginary Crisis, Geoff Mulgan discusses a growing issue: we have lost our ability to imagine a better future. Not because we lack creativity, but because we are so consumed with managing the present, that the future becomes an abstract, distant space—one we leave in the hands of “those who know better”—governments, tech companies, global institutions.
Mulgan argues that even though we have more access to information than ever before, our collective capacity to envision alternative futures has atrophied. Instead of crafting positive scenarios, we are trapped in a culture oscillating between technological dystopias and a perpetual present. The very institutions that should be fostering imagination—universities, political parties, think tanks—have stepped away from this role, leaving a vacuum that makes the future feel inevitable rather than negotiable. The problem is not a lack of ideas but a lack of space and methodology to test and transform them into reality.
But the future is not something that simply happens to us. It is something we shape.
If our collective imagination is shrinking, how do we reclaim it? The answer isn’t just in grand visions but in structured processes that bring the future into everyday conversations.
📌 Alternative scenarios – What if, instead of assuming the future will be a continuation of the present, we explored multiple possibilities? For example, how would the job market evolve if AI became a strategic decision-making partner rather than just an operational tool?
📌 Backcasting – Instead of only looking at current trends, what if we started with the question: What kind of future do we actually want? and worked backward to identify the steps needed to get there?
📌 Weak signals – What if we trained ourselves to look for weak signals of change instead of only reacting to major trends? The future often begins in small, unnoticed places—on the fringes of industries or in pilot projects ignored by the mainstream.
When we don’t use our imagination, we allow the future to be decided by others. In business, in society, and even at an individual level, the ability to imagine and experiment with alternatives is what helps us stay ahead of change rather than being caught off guard by it.
📖 If this topic intrigues you, I highly recommend The Imaginary Crisis by Geoff Mulgan and Imaginable by Jane McGonigal.
If we want a better future, we need to start by imagining it—and then building it deliberately. In organizations, this doesn’t happen spontaneously. It requires structured processes, guided conversations, and methods that turn uncertainty into opportunity. If you’d like to explore how foresight can bring clarity and direction to your team or organization, let’s talk – email info@futurestation.ro.
Dacă îi rugăm pe copii să își imagineze lumea peste 20 de ani, vom primi răspunsuri creative, surprinzătoare, uneori chiar bizare. Însă, dacă punem aceeași întrebare adulților – inclusiv celor din mediul de business – vom observa ezitare, realism excesiv sau chiar pesimism. De ce? Pentru că, pe măsură ce creștem, ne pierdem obiceiul de a folosi imaginația ca instrument de explorare a viitorului.
Într-o lume plină de incertitudini, imaginația nu este un lux – este o necesitate. Dacă vrem să anticipăm și să ne pregătim pentru viitor, trebuie să regăsim curajul de a gândi dincolo de constrângerile prezentului. Acest articol îți va arăta de ce imaginația este esențială în strategia de business și cum poate fi folosită structurat pentru a construi scenarii și inovații care schimbă jocul.
Majoritatea scenariilor de viitor prezentate în media sunt fie distopice (crize climatice, colaps economic, AI care preia controlul), fie utopice (tehnologii care ne rezolvă toate problemele). În realitate, viitorul nu este nici doar distopic, nici doar utopic, ci mult mai nuanțat și imprevizibil. Pentru a naviga prin incertitudini, trebuie să ne antrenăm capacitatea de a construi scenarii alternative care iau în calcul nu doar riscurile, ci și oportunitățile.
Foresight-ul, ca proces structurat de anticipare a viitorului, folosește imaginația nu ca pe un exercițiu abstract, ci ca pe un instrument practic.
Ne ajută să:
Imaginația aplicată în foresight nu înseamnă doar brainstorming liber. Există metode și cadre de lucru care ajută la structurarea acestui proces. Iată câteva dintre cele mai eficiente:
În loc să pornim de la prezent și să ne imaginăm cum va arăta viitorul, putem începe cu un viitor dorit și să lucrăm înapoi pentru a identifica pașii necesari pentru a ajunge acolo.
Exemplu: În cadrul unui workshop de foresight, putem explora cum ar arăta industria ta în 2040 și să lucrăm înapoi pentru a identifica punctele de decizie critice. De exemplu, dacă ne imaginăm un viitor în care toate procesele sunt automatizate, ce investiții și schimbări ar trebui să înceapă acum pentru a ajunge acolo?
Nu există un singur viitor posibil. Crearea mai multor scenarii ajută organizațiile să fie mai pregătite pentru incertitudine. Există mai multe metodologii pentru construirea scenariilor de viitor, fiecare cu avantaje diferite. Printre cele mai utilizate se numără:
Aceste exerciții nu oferă predicții, ci ne ajută să gândim strategic și să ne pregătim pentru multiple posibilități.
Unele organizații folosesc jocuri de rol sau simulări pentru a testa cum ar reacționa echipele lor la diverse provocări viitoare.
Exemplu: Imaginează-ți că echipa ta trebuie să ia decizii critice într-o lume în care lanțurile de aprovizionare sunt complet digitalizate și controlate de AI. Cum vă adaptați? Organizăm un exercițiu de simulare pentru a testa capacitatea de reacție și inovație a echipei.
Această metodă presupune crearea unor artefacte din viitor – reclame, articole de presă fictive, obiecte – pentru a face viitorul mai tangibil și mai ușor de discutat.
Exemplu: Scriem împreună un comunicat de presă din 2035 în care anunțăm succesul unei inovații pe care compania ta a lansat-o. Ce spune comunicatul? Ce obstacole ați depășit? Acest exercițiu ajută la definirea unei viziuni clare și a pașilor necesari pentru a o atinge.
🔹 Jurnal din viitor – Scrie o pagină din jurnalul tău personal din anul 2040. Cum arată o zi obișnuită? Ce tehnologii folosești? Cum interacționezi cu lumea din jur? Acest exercițiu îți dezvoltă capacitatea de a explora posibilități dincolo de ceea ce consideri azi „realist”.
🔹 Scanare de weak signals – Programează-ți o oră în fiecare marți pentru a explora trenduri emergente și semnale slabe de schimbare. Citește articole din surse pe care nu le accesezi de obicei, urmărește startup-uri din industrii complet diferite sau ascultă un podcast despre un subiect necunoscut. Abonarea la newslettere precum Future Today Institute sau la canalul nostru de WhatsApp – #FutureToday (Știri din viitor) poate fi un punct bun de start.
🔹 Întrebarea care schimbă perspectiva – Începe să îți pui mai des întrebarea: „Ce ar putea schimba fundamental regulile jocului în domeniul meu?” Folosește-o în discuții cu echipa sau partenerii și observă cum apar perspective noi. De exemplu, dacă ești în retail, ce s-ar întâmpla dacă oamenii nu ar mai deține obiecte, ci doar le-ar închiria?
📖 A, și musai să citești: Imaginable de Jane McGonigal – o carte excelentă despre cum ne putem antrena imaginația pentru a anticipa și modela viitorul. Un alt material bun pe această temă ar fi The Imaginary Crisis (and how we might quicken social and public imagination) al lui Geoff Mulgan.
Dacă vrem să fim pregătiți pentru viitor, trebuie să ne antrenăm imaginația la fel cum ne antrenăm abilitățile analitice. Cele mai inovatoare organizații nu sunt cele care doar reacționează la schimbări, ci cele care își creează propriul viitor.
Așa că, data viitoare când cineva îți spune că “imaginația este doar un joc de copii”, amintește-ți că cele mai mari schimbări ale lumii au început cu cineva care a avut curajul să-și imagineze un viitor diferit.
If we ask children to imagine what the world will look like in 20 years, we will receive creative, surprising, and sometimes even bizarre answers. However, if we ask the same question to adults—including those in the business world—we often see hesitation, excessive realism, or even pessimism. Why? Because as we grow up, we lose the habit of using imagination as a tool to explore the future.
In a world full of uncertainties, imagination is not a luxury—it is a necessity. If we want to anticipate and prepare for the future, we must rediscover the courage to think beyond the constraints of the present. This article will show you why imagination is essential in business strategy and how it can be used in a structured way to create game-changing scenarios and innovations.
Most future scenarios presented in the media are either dystopian (climate crises, economic collapse, AI taking control) or utopian (technologies solving all our problems). In reality, the future is neither purely dystopian nor purely utopian—it is far more nuanced and unpredictable. To navigate uncertainty, we need to train our ability to build alternative scenarios that consider not only risks but also opportunities.
Foresight, as a structured process for anticipating the future, does not use imagination as an abstract exercise but as a practical tool.
It helps us:
Applied imagination in foresight is not just free-form brainstorming. There are methods and frameworks that structure this process. Here are some of the most effective:
Instead of starting from the present and imagining what the future might look like, we begin with a desired future and work backward to identify the necessary steps to get there.
Example: In a foresight workshop, we can explore what your industry might look like in 2040 and then work backward to identify critical decision points. For instance, if we imagine a future where all processes are automated, what investments and changes should begin now to achieve that goal?
There’s no single possible future. Building multiple scenarios helps organizations prepare for uncertainty. There are several methodologies for scenario-building, each with its advantages. Some of the most commonly used include:
These exercises don’t predict the future but help us think strategically and prepare for multiple possibilities.
Some organizations use role-playing or simulations to test how their teams would react to different future challenges.
Example: Imagine your leadership team had to make critical decisions in a world where supply chains are fully digitalized and controlled by AI. How would you adapt? Running a simulation can help assess your team’s agility and innovation capabilities.
This method involves creating artifacts from the future—ads, fictional news articles, products—to make the future more tangible and easier to discuss.
Example: We draft a press release from 2035 announcing the success of a groundbreaking innovation from your company. What does it say? What challenges did you overcome? This exercise helps define a clear vision and the steps needed to achieve it.
🔹 Future journal – Write a journal entry from the year 2040. What does a normal day look like? What technologies do you use? How do you interact with the world around you? This exercise stretches your ability to envision possibilities beyond today’s “realistic” constraints.
🔹 Weak signals scanning – Block one hour every Tuesday to explore emerging trends and weak signals of change. Read articles from sources you don’t usually follow, track startups in completely different industries, or listen to a podcast on an unfamiliar topic. Subscribing to newsletters like Future Today Institute or our WhatsApp channel #FutureToday – Știri din viitor can be a great starting point.
🔹 The question that shifts perspective – Start asking yourself more often: “What could fundamentally change the rules of the game in my industry?” Use this question in discussions with your team or partners and see how new perspectives emerge. For example, if you’re in retail, what would happen if people stopped owning products and only rented them?
📖 Must-read: Imaginable by Jane McGonigal – an excellent book on how to train your imagination to anticipate and shape the future. Another good read on this theme would The Imaginary Crisis (and how we might quicken social and public imagination) al lui Geoff Mulgan.
If we want to be prepared for the future, we need to train our imagination just as we train our analytical skills. The most innovative organizations are not those that simply react to change, but those that actively shape the future.
So next time someone tells you that “imagination is just for kids,” remember: the biggest transformations in history started with someone daring to imagine a different future.
Într-o lume imprevizibilă, metodele tradiționale de Forecasting pot să nu mai fie suficiente. Așa cum spunea Jesper Brodin, CEO-ul Ingka Group (IKEA), într-un interviu pentru Financial Times:
„Ne amuzăm amintindu-ne de vremurile în care făceam bugete anuale și eram corecți sau greșeam cu 0,3%.”
„Riscurile, incertitudinea – tot ceea ce odinioară era trecut într-un fișier de management al riscurilor – se întâmplă acum.”
Cum putem planifica viitorul într-o lume care nu mai încape într-un tabel Excel? Aici intervine Scenario Planning.
Scenario Planning este o metodă strategică utilizată pentru a explora mai multe viitoruri posibile, în loc să ne bazăm pe o singură prognoză. Spre deosebire de Forecasting, care presupune o continuitate a tendințelor existente, Scenario Planning pregătește organizațiile pentru diverse moduri în care viitorul ar putea evolua.
Forecasting – Identifică cel mai probabil viitor bazat pe date istorice și tendințe actuale.
Scenario Planning – Explorează mai multe viitoruri posibile, inclusiv cele care azi par improbabile.
În lumea de azi, ambele metode sunt necesare:
Această metodă este utilă atunci când:
Există mai multe metodologii pentru a structura scenariile. Câteva dintre cele mai utilizate sunt:
Model care identifică patru narațiuni recurente despre schimbare:
Un cadru care analizează forțele care modelează viitorul:
Ajută organizațiile să identifice tensiuni și compromisuri între diferite scenarii viitoare.
Una dintre cele mai mari greșeli în Scenario Planning este crearea scenariilor și abandonarea lor.
Niciun scenariu nu devine realitate exact așa cum a fost imaginat. În toată experiența mea (atât cu scenariile proprii, dar și cu ale altora mai deștepți ca mine), nu am văzut un scenariu devenit realitate 100%. Valoarea acestui exercițiu nu constă în a „ghici” viitorul, ci în a te pregăti pentru mai multe viitoruri posibile.
Vrei să vezi cum funcționează Scenario Planning în contexte reale? Iată câteva exemple disponibile public:
Scenariile nu prezic viitorul, dar ajută factorii de decizie să își testeze strategiile în fața unor posibilități variate.
Dacă vrei să aprofundezi acest subiect, iată câteva cărți esențiale:
Ajutăm organizațiile să aplice Scenario Planning eficient prin:
Avem un instrument dedicat: Career Foresight Canvas. Este un tool strategic care te ajută să gestionezi incertitudinea și să-ți pregătești cariera pentru viitor. Inspirat din Business Model Canvas, acest cadru te ghidează prin opt arii esențiale—de la analiza tendințelor și construirea scenariilor, până la identificarea competențelor viitorului și crearea unui plan concret de dezvoltare.
In an unpredictable world, traditional Forecasting often falls short. As Jesper Brodin, CEO of Ingka Group (IKEA), pointed out in a Financial Times interview:
“We laugh about the time when we were doing one-year budgets, and how we would be right or wrong by 0.3 per cent.”
“The risks, the uncertainty, everything that used to be in a ‘risk matrix file’ is more or less happening”
So how do we plan for the future when the world no longer fits neatly into a spreadsheet? This is where Scenario Planning comes in.
Scenario Planning is a strategic method used to explore multiple plausible futures rather than relying on a single forecast. Unlike forecasting, which assumes continuity, scenario planning prepares organizations for different ways the future might unfold.
Forecasting – Identifies the most likely future based on historical data and trends.
Scenario Planning – Explores multiple possible futures, even those that may seem unlikely today.
In today’s volatile world, organizations need both:
Consider this method when:
There are multiple methodologies to structure scenarios. Some of the most common include:
This model identifies four recurring narratives of change:
A framework for understanding the forces shaping the future, considering:
Helps organizations identify tensions and trade-offs in different future scenarios.
One of the biggest mistakes in scenario planning? Creating scenarios once and never revisiting them.
No scenario will play out exactly as imagined. In my experience (and in many others’), no scenario has ever become reality 100%. The value isn’t in predicting the future—it’s in preparing for a range of futures.
Want to see how scenario planning works in real-world contexts? Here are some publicly available scenario reports:
Scenarios don’t predict the future, but they help decision-makers test strategies against different possibilities.
For those looking to dive deeper into the methodology behind scenario planning, these books are essential:
We help organizations apply scenario planning effectively by:
We’ve developed the Career Foresight Canvas, a strategic tool designed to help professionals navigate uncertainty and prepare for the future of work. Inspired by the Business Model Canvas, this framework guides you through eight key areas—from trend analysis and scenario building to identifying future skills and creating a concrete development plan.
Știri din viitor este un proiect de research marca FutureStation ce are ca scop educarea și sprijinirea profesioniștilor care vor să fie la curent cu inovațiile.
Learn More