Brrr! E un pic cam frig afara, nu?! Nu numai noi trecem prin aceste diferite cicluri, dar și tehnologia o face. De exemplu, o perioadă în care interesul pentru Inteligența artificială (IA) este scăzut poate fi numit AI winter sau “Iarna inteligenței artificiale”. Iar perioade în care aceasta este în expansiune rapidă și privită cu entuziasm sunt cunoscute sub numele de “AI Summer” sau vara inteligenței artificiale. Acest articol își propune să exploreze aceste cicluri, evidențiind evenimentele cheie și impactul lor asupra domeniului IA, cu un accent special pe progresul înregistrat în România.

IA și-a făcut apariția în anii ’50, dar nu a fost până în anii ’70 că a întâmpinat prima sa iarnă, provocată de așteptările nerealiste și de limitările tehnologice ale vremii. Această perioadă a fost marcată de o scădere a finanțărilor și a interesului pentru IA. Cu toate acestea, sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 au adus o reînnoire a entuziasmului, datorită progreselor în tehnologia hardware și a adoptării tehnologiilor de AI în corporații.

Însă această iarnă a fost urmată de primăvara IA sau AI spring, care a avut loc între 1980-1987, perioadă în care entuziasmul față de IA a crescut. Multe companii (poate prea entuziasmate) au făcut chiar și declarații curajoase, precum că “vor construi un creier mai bun”. În acea perioadă a luat naștere și conferința “Conference on Artificial Intelligence (AAAI)”, una dintre cele mai importante și renumite conferințe din lume din domeniu. Cu toate acestea, unii cercetători erau pesimiști, se așteptau la o nouă iarnă AI. Ceea ce s-a și întâmplat ulterior.

Pe scurt:
📍 Nașterea IA: 1950-1956
📍 Prima Iarnă IA: 1974-1980
📍 Pimăvara IA: 1980-1987
📍 A doua iarnă IA: 1987-1993

Deși este cam frig afară, eu zic că noi experimentăm ceea ce se numește vara AI sau “AI summer” care a început încă din anii 2000. În fapt, majoritatea dintre noi am simțit valul AI abia în anii 2022-2023, o dată cu apariția lui ChatGPT. Însă companiile au fost mai receptive în a înțelege beneficiile integrării AI în serviciile lor. Un raport realizat de Techcelerator și Google for Startups “AI MAP Romania 2022/2023” arată că peste jumătate dintre start-up-urile de inteligență artificială identificate au fost lansate după anul 2020.

RomânIA
Nu doar că valul AI a ajuns și la noi, dar apar startup-uri care generează soluții și noi locuri de muncă, atrăgând tinere talente. De exemplu, Creatopy, o platformă românească care folosește tehnologii de inteligență artificială pentru producția de reclame, a primit o finanțare de 10 mil de dolari, iar FlowX.AI, o finanțare de 35 mil dolari. Aceasta fiind considerată „cea mai mare investiție de serie A” obținută de un startup românesc vreodată, potrivit calculelor Sifted.eu. Astfel, finanțarea luată de FlowX.AI depășește runda de serie A a primului unicron românesc, UiPath, de 28,5 milioane de dolari.

Dacă analizăm mai îndeaproape, românii consideră că știu suficient de multe lucruri despre inteligența artificială. Un studiu realizat de @Ipsos în 2023, în 31 de țări, (printre care și România), ne arată că la nivel declarativ, în medie 67% din respondenți spun că înțeleg bine ce este inteligența artificială. Astfel, România se situează pe locul 4 – 77% dintre cetățeni fiind de părere că înțeleg ce este IA. În aceeași linie, 62% (cu 12 puncte procentuale peste media globală) consideră că știu ce tipuri de produse și servicii sunt făcute posibile de IA.

Perspective de viitor

Unele voci spun că ar urma o nouă iarnă a IA (precum Rodney Brooks, fost director al Laboratorului de Științe Computerizate și Inteligență Artificială la MIT), altele că ne vom afla într-o vară AI prelungită…

Într-un research pe care l-am efectuat acum mai bine de doi ani, înainte de hype-ul ChatGPT, explorăm un scenariu în care un AI devine membru al echipei de leadership și consiliului de administrație al unei organizații. Organizația se confruntă cu ipoteza în care AI-ul, denumit N0ra, propune concedierea unui număr mare de angajați, inclusiv un fondator al companiei, pe baza activității lor online – sau mai bine spus, a lipsei acesteia. N0ra, ghidat de un algoritm creat de oameni, consideră că o amprentă digitală redusă echivalează cu productivitate scăzută, ignorând astfel valorile umane și contribuțiile care nu sunt reflectate în datele digitale. Aceasta ridică întrebări profunde: Cum gestionăm și supraveghem deciziile unui AI? Cum ne asigurăm că algoritmii noștri nu perpetuează bias-uri și nu încalcă principii etice fundamentale? Este clar că trebuie să echilibrăm cu grijă entuziasmul, riscurile și etica în implementarea AI.

Vă recomand și acest interviu cu Traian Rebedea, cercetător implicat activ în cercetarea și dezvoltarea de tehnologii AI și Principal Applied Scientist la @NVIDIA. El dezvăluie în acest interviu modul în care funcționează ChatGPT, evidențiind atât capacitățile sale remarcabile, cât și limitările inerente. Prin discuția sa, ne reamintește importanța de a rămâne ancorat în realitate atunci când vine vorba de așteptările noastre de la inteligența artificială, subliniind că, în ciuda progreselor semnificative, există încă multe provocări de abordat înainte ca AI să poată înțelege și procesa informații cu același nivel de complexitate și nuanță ca o minte umană. Pe mine această discuție m-a adus un pic cu picioarele pe pământ 🙈. Mi-a plăcut de asemenea și ce spunea Andreea Bulisache într-un discurs recent, în care a și ilustrat multiple studii de caz observate în practica organizațiilor care au integrat deja AI.

Ciclurile de înflorire și îngheț ale inteligenței artificiale reflectă natura dinamică a cercetării și dezvoltării în acest domeniu. În timp ce istoria IA a fost marcată de perioade de euforie și dezamăgire, inovațiile recente și adopția largă a tehnologiilor de IA indică un orizont plin de posibilități. Tu ce crezi? Vine iarna pentru AI?

Eu rămân cu întrebarea: Oare este România bine poziționată să joace un rol important în viitorul inteligenței artificiale?

Principalele teme discutate:
– Foresight poate crește capacitatea echipelor / organizației de identificare a unor schimbări emergente și, implicit, viteza lor de reacție.
– Foresight sporește gândirea pe termen lung și în alternative.
– Foresight poate contribui la îmbunătățirea percepției externe asupra organizației.
– Viitorul este deja aici și ChatGPT este parte din el

Sursă: Revista Capital

Strategiile prospective, domeniu cunoscut drept Foresight, reprezintă o activitate crucială pentru o companie, în special în vremuri dinamice și cu multiple provocări ca cele pe care le trăim acum. Deși în România această abordare pare să fie încă la început în comparație cu fenomenul care a prins având în Statele Unite încă de acum mai bine de 50 de ani, există tot mai mulți manageri care înțeleg importanța identificării unor semnale timpurii, ale unor trenduri ce pot conduce către posibile scenarii de viitor. Pentru că, așa cum spune Diana Stafie, fondator al agenției de Foresight Future Station, nu există un singur viitor, ci mai multe. Am stat de vorbă cu Diana despre despre utilitatea dezvoltării strategiilor prospective în cadrul unui business, dar și despre testarea unor posibile scenarii, exact ca într-o simulare de criză.

1. Diana, ce înseamnă mai exact strategia prospectivă, foresight, și cum poate deveni ea utilă companiilor?

În accepțiunea sa academică, Foresight este un domeniu foarte complex, un proces sistematic și participativ de colectare a informațiilor despre un anume domeniu cu scopul de a construi și planifica o viziune pe termen mediu și lung despre viitor. Ca domeniu de activitate, Foresight dispune de o serie de instrumente și metodologii care sunt utilizate în investigarea viitorului și planificare. Foresight nu este însă nici profeție, nici predicție. Noi, specialiștii în Foresight, nu avem un glob de cristal magic în care citim viitorul. Însă avem la dispoziție instrumente specifice prin care ne uităm către posibile viitoruri, pentru că nu există doar un viitor posibil. Viitorul nu este predeterminat sau liniar și trebuie să ne gandim la el în mod explorativ. Tocmai de aceea, pentru a fi pregătiți pentru orice scenariu, analizăm tendințe, depistăm semnale care ne indică anumite trenduri într-un domeniu dat și, pe baza lor, creionăm mai multe scenarii posibile pentru viitor și modul în care companiile se pot pregăti pentru fiecare dintre acestea. Așadar, este important să ne punem întrebarea „Dar dacă?” și să încurajăm liderii, managerii de business să ia în considerare din timp evenimente ce pot părea doar posibilități îndepărtate, deschizându-și astfel gândirea și fiind cu un pas înaintea pieței.

2.  Cum sunt identificate primele semnale care indică trenduri, pentru ca mai apoi să creionați posibile scenarii de viitor?

Este o activitate extrem de complexă și poate nu v-ați aștepta ca ea să înceapă cu investigarea trecutului. Exact, a trecutului, pentru că a privi înapoi și a înțelege ceea ce s-a întâmplat este o sursă de învățare bogată pentru planurile de viitor. De exemplu, ajută să ne uităm cum au reacționat companiile la criza trecută, cât de repede au fost adoptate noi tehnologii, cum s-au comportat piețele de capital etc.

Apoi, pentru a avansa în acest exercițiu, ne uităm cu atenție la prezent. Podul dintre trecut și viitor. Iar asta înseamnă construirea unui obicei zilnic de scanare a ceea ce se întâmplă în mediul extern, a inovațiilor, a semnalelor vagi de schimbare. Acestea pot fi evenimente, lucruri care se întâmplă în exteriorul unei organizații, despre care nu avem informații complete – poate pentru că sunt încă în desfășurare sau se întâmplă punctual – și al căror impact asupra business-ului sau a noastră individuală este greu de analizat momentan. Detectarea și monitorizarea acestora este importantă pentru a nu fi luat prin surprindere, dar mai ales pentru a identifica potențiale zone de oportunitate și competitivitate. Mai mult decât atât, imaginați-vă un viitor în care aceste semnale de schimbare devin răspândite la scară largă. Cum arată acest viitor și ce puteți face pentru a rămâne relevanți într-un asemenea viitor?

După ce înțelegem ce s-a întâmplat în trecut, ce se întâmplă în prezent, ar trebui să ne elasticizam gândirea și să avem o perspectivă pe termen lung a dorințelor și nevoilor noastre viitoare ca si profesionist și, de preferință, o idee despre cum să ajungem acolo. Aceasta este Foresight!

3. Pentru ce domenii crezi că este potrivit foresight?

Aplicabilitatea instrumentelor de foresight este agnostică. Deci pentru orice domeniu, de la companii care fac comerț sau producție, la companii care construiesc, lansează produse de toate felurile, inovează, organizații non-profit sau chiar instituții ale statului. Asta pentru că o privire în viitor poate însemna acces la întrebări pe care poate nici nu ți le-ai ridicat până atunci. Cum vor prefera să lucreze angajații în 2030, de exemplu, cred că este un subiect de interes pentru CEO-ul oricărei companii, indiferent de domeniu. La fel de mult ar trebui să ne preocupe, de exemplu, cum va fi integrată tehnologia sau specific, Inteligența Artificială în viețile noastre, în procesul muncii noastre. Iar asta, din nou, nu ține cont de domeniu. Există deja exemple concrete în lume care susțin tendința de intensificare a colaborării dintre oameni și roboți. De exemplu, citeam zilele trecute despre prima companie din lume care și-a numit un robot de Inteligență Artificială ca CEO – este vorba de o organizație din China, activă în domeniul jocurilor video și care are în jur de 6.000 de angajați. Iar acum câțiva ani citeam de compania de venture capital Deep Knowledge că a numit ca membru de Board un robot Inteligență Artificială. Compania recunoaște că IA a ajutat-o să ia deja câteva decizii majore de business. Robotul pe nume Vital a fost ales pentru abilitatea sa de a identifica trenduri de piață care nu erau atât de vizibile pentru oameni, în efortul de a contribui la succesul investițiilor. Este primul program software din lume numit membru într-un consiliu de administrație. Așadar, inclusiv la nivel individual un exercițiu de Foresight poate fi în avantajul oricui, de la angajați, până la executivi, pentru că fiecare membru al echipei unei organizații va fi influențat de modul în care tehnologia – în accepțiunea sa cea mai amplă – va fi integrată în cadrul companiilor. Este o tendință pe care deja am identificat-o într-un studiu complex realizat în parteneriat cu Envisia, prima școală din România destinată membrilor de Board, studiu intitulat „Inteligența Artificială și viitorul guvernanței corporative” (”AI and the Future of Governance”).

Nu în ultimul rând, dacă ne raportăm la domenii specifice, o analiză Foresight pe domeniul de activitate respectiv este exact ca realizarea unei hărți Waze pentru compania în cauză: instrumentele sale ajută echipele să înțeleagă diferitele alternative (scenarii) pe care ar trebui să le ia în considerare în planificarea călătoriei lor și să aleagă pe cea care le duce la destinația favorită, putând astfel să atingă unele obiective mai devreme decât concurenții lor. Companiile și organizațiile activează într-un context extrem de complex, în care schimbarea se produce într-un ritm tot mai accentuat, pe măsură ce societatea progresează. Pentru a ține pasul cu acest ritm fulminant, companiile trebuie nu numai să înțeleagă foarte bine mediul în care activează, ci și care sunt posibilele scenarii de dezvoltare pentru ele în viitor.

4. Consideri că specialistul în foresight ar trebui să fie parte integrantă din managementul unei companii atunci când sunt realizate strategii pe termen lung?

Cred ca experiența și instrumentarul de Foresight devin relevante atunci când vorbim de strategii pe termen mediu și lung; acum depinde de fiecare organizație să își definească ce înseamnă mediu/lung pentru ea. Analogia pe care o folosesc mereu aici vine de la un mare jucător de hochei, Wayne Gretzky – “A good hockey player plays where the puck is. A great hockey player plays where the puck is going to be”. Deci depinde și unde vor să „joace” organizațiile.

5. Sunt companiile din România deschise la astfel de practici?

România nu are exercițiul prevenției, în nicio arie de activitate. Însă de când FutureStation este activ pe piața din România, observăm că atunci când înțeleg beneficiile unei strategii prospective, companiile încep să fie tot mai interesate de acest aspect. Există așadar din ce în ce mai mult interes, însă este nevoie și de un efort explicativ. Organizațiile se raportează acum diferit la incertitudine și au devenit mult mai dornice să înțeleagă tendințe, semnale de schimbare și să dezvolte o cultură internă de gândire în alternative, în special după anii pandemici și după criza războiului din Ucraina. Cu cât gradul de incertitudine este mai ridicat, cu atât valoarea unei strategii construite în baza scenariilor de viitor crește. Foresight este despre pregătire, pregătire pentru diferitele riscuri, dar și oportunități pe care le poate oferi viitorul. Cu cât sunt mai pregătite, cu atât organizațiile pot dezvolta avantaje competitive și se pot repoziționa mai rapid. Și da, am avut companii pentru care am realizat în perioada pandemiei astfel de proiecte, unele dintre ele finalizându-se cu lansarea unor produse și proiecte noi, care răspundeau unor nevoi identificate în pandemie.

6. Cum se realizează aceste simulări ale unor posibile scenarii? Cum testează ele eficiența unei strategii de business?

Deși au existat întotdeauna opinii diferite cu privire la valoarea și aplicabilitatea scenariilor în afaceri, cred că în zilele noastre lumea business-urilor are nevoie mai mult ca niciodată să gândească în scenarii. Scenariile îi ajută pe oameni să trăiască mai bine cu incertitudinea, pentru că oamenilor nu le place neapărat schimbarea, dar nici nu o pot evita. În esență un scenariu este o poveste, o vedere asupra modului în care s-ar putea desfășura viitorul. Putem distinge aici două abordări: scenarii orientate spre viitor și scenarii bazate pe decizii. Primele dintre ele ajută echipele să gândească mai departe de ceea ce le este cunoscut, ridicând semne de întrebare asupra propriilor convingeri. Va mai fi relevant produsul meu peste 5-10 ani în domeniul în care activez? Voi putea să rămân profitabil peste ani vânzând același produs sau e nevoie să îl adaptez, să identific nevoi noi sau poate să integrez tehnologii noi?

În schimb, scenariile bazate pe decizii sunt utilizate în alegerea unei anumite abordări legate de viitor. Să investim în noi capacități atunci când nu suntem siguri de cererea pieței? Să intrăm pe această nouă piață sau să lansăm acest nou produs?

7. Care sunt cel mai des întâlnite sfaturi pe care companiile ți le cer?

Nevoile pe care le deservim sunt legate în primul rând de planificare strategică pentru urmatorii ani. Realizăm de asemenea scanări și cercetări legate de trenduri și lucrăm cu organizațiile pentru a le face acționabile. În unele proiecte, suplimentăm aceste cercetări cu o abordare experiențială, adică mergem efectiv pe teren să vedem concepte inovative, să discutăm cu startup-uri și fondatori, cu organizații ce lansează programe sau proiecte de inovație. O altă nevoie poate fi legată de poziționarea ca inovator în industria sa și comunicarea ca un thought leader și aici avem din ce în ce mai multe companii pentru care a fi trendsetter e relevant. Sau, de exemplu, dacă lucrăm cu departamentele de HR ne focusam foarte mult pe nevoi legate de a înțelege abilitățile viitorului și profesiile emergente, sau cum ar arăta persona unui lider din acea industrie peste 5 ani sau cum poate organizația să rămână relevantă pentru GenZ.

8.  Când ai început să faci foresight? Este un domeniu relativ nou și exotic pentru piața din România.

Am avut imensa oportunitate să studiez domeniul în cadrul celor mai importante instituții din lume dedicate Foresight-ului: International Certified Future Strategist, la European Commision, Institute for the Future, University of Houston și Singularity University, ultimele trei din SUA, precum și la Copenhagen Institute for Future Studies, din Danemarca. Toate aceste instituții m-au format și acreditat ca specialist în Foresight, iar experiența de consultant mi-am început-o în Romania și apoi în Olanda, acolo unde am locuit o bună vreme. Momentan colaborez cu companii importante din sectoare precum retail, telecomunicații, sistemul bancar, producție, FMCG și imobiliare, dar și cu ONG-uri și instituții publice.

ECONOMIA XXI la Canal 33 cu Alexandru Catalan, alături de Diana Stafie, consultant foresight

Cum va arăta munca în viitorul imediat
Vremuri noi versus vremuri vechi
Dar cu pasiunea pentru cumpărături ce-ați avut?
Omenirea, încotro?

Sursă: Andrei Dumitru @newmoney.ro

De la troc în mijlocul satului, la piețe, bazaruri, malluri, la platforme și ecosisteme întregi de shopping, a devenit clar că schimbul de bunuri este terapie și nebunie în același timp. Comerțul a definit dintotdeauna societățile și a contribuit la dezvoltarea acestora. Nu în ultimul rând, este un sector care aduce și foarte multă inovație. În ziua de azi, cu atât mai mult, comercianții apelează la finețea psihologiei și la tehnologie, pentru a transforma experiența shoppingului într-una cât mai accesibilă, mai plcăută și, desigur, mai profitabilă.

Ce înseamnă acest lucru pentru viitor? Simplu. Reducerea numărului de pași de la gândul de cumpărare la decizia de cumpărare și, în cele din urmă, la momentul tranzacției. „Am văzut-o în trecut în teleshopping sau în cardul de credit, o vedem acum în Amazon, Alibaba, eBay sau eMag. O să vedem tot mai mult facilitarea procesului de cumpărare, spre exemplu, prin streamuri live în care apeși pe orice produs din imagine și îl adaugi direct în coș sau prin aplicații AR care scanează orice obiect / haina / device electronic etc. și îți arată de unde poți să îl cumperi și în cât timp va ajunge la tine. Vrei să probezi haine de acasă sau să vezi cum se simte interiorul unei mașini? Poți s-o faci direct din VR set. Și, poate într-o încercare de a scapă de magazine fizice, chirie și overhead-uri, vom vedea tot mai multe “human retail stores”, oameni care nu sunt doar ambasadori ai unui brand, ci adevărate „magazine” de la care poți cumpăra orice dețin ei printr-un singur click. Și asta nu se va întâmpla doar online”, este de părere Diana Stafie, fondatoare FutureStation.

Căutarea permanentă a profitului, software-uri tot mai complexe și Inteligență Artificială tot mai sofisticată vor aduce shoppingul cât mai aproape de ochii noștri, într-un mod cât mai natural și ne va scoate banii din portofel într-un mod cât se poate de facil. „Noi la Future Station scanăm și identificăm astfel de tehnologii emergente, de inovații sau noi modalități în care sunt satisfăcute nevoile clienților. Le analizăm și le clasificăm în tendințe relevante. Astfel că am identificat 5 posibile direcții de schimbare privind experiența de shopping în viitor”, spune Diana.

1. Imaginați-vă un viitor în care mare parte a lucrurilor pe care le folosim sunt închiriate sau avem acces la ele, dar nu le deținem

Consumatorii vor deține mai puține lucruri și vor plăti pentru a folosi sau accesa orice doresc, oricând doresc. Dacă ne gândim la orașele mari, spațiul este din ce în ce mai limitat și deținerea de articole voluminoase, utilizate neregulat devine costisitoare și incomodă. Într-un astfel de context, închirierea, mai degrabă decât deținerea, a devenit o modalitate practică pentru consumatori de a accesa produse fără a fi nevoiți să le dețină fizic. „Un trend pe care îl vedem prevalent deja în aproape toate aspectele shoppingului este conceptul de “subscription”. Multe companii au început deja să treacă de la vânzarea de produse la vânzarea de servicii și în viitor putem să vedem adâncirea tendinței în aspecte care acum ni se par absurde. De exemplu, știați că există o companie – Rent the Runaway – care oferă clienților, pe lângă posibilitatea de a închiria haine și acces la perne, plăpumi? Sau că Electrolux a pilotat încă din 2019 “Vaccum-as-a-service”, și anume un subscription pentru aspiratoare? Exemplele pot continua, însă sunt deja semne că, la un moment dat, vom plăti un subscription pentru mașina pe care deja o deținem dacă vrem să deblocăm anumite opțiuni sau abonamente pentru a nu vedea reclame în ochelarii AR cu dioptrie pe care mulți îi poartă permanent”, spune Diana Stafie.

Astfel, în timp ce mulți consumatori își vor schimba obiceiurile de cumpărare și vor începe să caute activ oportunități de a deține cu adevărat lucrurile pe care le cumpără, există și un argument în favoarea acestui trend. Oamenii au dezvoltat o societate care se mișcă repede, în care economia atenției este o valută în sine, iar închirierea este și va rămâne o metodă practică de a accesa produse mai comod și mai ieftin.

2. Imaginați-vă un viitor în care în ecuația de shopping intră și partea de divertisment, hanging out și chat

A devenit clar în ultimele decenii că portofelul se golește mai ușor atunci când ne simțim bine. Acesta e motivul pentru care cheltuim mai mult în vacanțe sau când ieșim cu prietenii. Distracția atrage profit. Este astfel logic să fie aduse în componenta de shopping cât mai multe activități de divertisment, mai ales în consumul de conținut. Este aproape ciudat că încă nu există plugin-uri sau opțiuni în platformele de streaming (precum Netflix, HBO Max, Twitch sau Youtube) unde să se poată pune pauză, să se apese pe un obiect din imagine și să fii direcționat către pagina de cumpărare. Probabil că este o opțiune la care deja se gândește cineva. În același timp, brandurile de lifestyle vor lua în calcul mai des oportunitatea de a vinde produse prin experiențe decât prin magazine sau reclame clasice. Pe platforme de streaming din Asia deja se întâmplăshow-uri întregi live (shopstreams) axate pe vânzarea de haine, unde distracția e în prim plan, dar shopping-ul e scopul final. O analiză a fenomenului de shopstreaming în Asia poate fi consultată aici. La finele lui 2021 s-a desfășurat și în România primul primul eveniment de livestream shopping, organizat de Tommy Hilfiger împreună cu revista ELLE. Există chiar și un startup românesc, Oveit care atacă această direcție și care recent a fost sprijinit de investitori.

3. Imaginați-vă o experiență de shopping gamified

Un alt aspect al entertainmentului care a explodat în ultimii 15 – 20 de ani este gaming-ul, care a devenit o industrie de miliarde de euro, rivală cu cea a cinematografiei. Și tendința e doar de creștere. Așa că advertiserii și marile branduri s-au aliniat să își vândă produsele și aici. Acest lucru se traduce în integrări de produse direct în gameplay, sponsorizări de milioane de euro pentru profesioniștii din scena competitivă sau plasare de produse în streamurile de gaming, care atrag mai multe vizionari că niciodată – un bun exemplu fiind streamer-ul spaniol The Grefg sau vedeta Twitch Ninja. Pe măsură ce industria se maturizează, oportunitile de vânzare se vor diversifica. „Am putea vedea parteneriate de obiecte digitale branduite în jocurile noastre preferate, jocuri publicate de branduri consacrate dar dezvoltate de dinozauri din domeniu sau, nu în ultimul rând, ludificarea procesului de cumpărare, unde prin mecanisme simple și atrăgătoare consumatorii vor fi direcționați cu ușurință către un produs. Asta nu înseamnă că nu o să fie distractiv pe parcurs, dar sunt deja semnale de alarmă trase în jurul fidelizării și manipulării tinerilor de către companii (ex: loot boxes în jocuri ca Fortnite, Counter Strike sau Rocket League)”, spune fondatoarea FutureStation.

4. Imaginați-vă un viitor în care shoppingul este responsabil și guiltfree

Într-o lume perfectă, schimbul de bunuri este unul responsabil, în care ambele părți au ceva de câștigat. Există indicatori de ambele părți în ceea ce privește viitorul. Sunt voci care susțin că ne îndreptăm către o societate ultra-consumeristă și capitalistă, în care consumatorul e doar o cifră, fapt care va adânci dezumanizarea celor dispuși să cheltuiască bani. Alte voci spun că odată cu volumul astronomic de informație care poate fi extras pentru fiecare user / consumator, combinat cu conștientizarea crescândă a impactului asupra mediului, oamenii vor putea lua decizii mai responsabile și mai corecte. „Observăm cum multe organizații (de exemplu, plaforma de fashion Farfetch) oferă deja clienților posibilitatea de a calcula și înțelege impactul asupra mediului pentru fiecare tranzacție în care s-ar putea angaja. Mai mult, știați că Mastercard a lansat împreună cu o organizație suedeză Doconomy un card care îți poate bloca o achiziție dacă aceasta depășeșete nivelul impactului dorit asupra mediului? Imaginați-vă că doriți să vă achiziționați o geacă de iarnă și tranzacția vă este blocată, nu pe motiv de fonduri insuficiente, ci pe motiv că v-ați presetat un nivel de impact pe care vreți să îl aveți asupra mediului și achiziționând această geacă depășiți acel nivel?!”, punctează Diana Stafie.

5. Imaginați-vă un viitor în care un bot sau asistentul virtual personal este cel care ia deciziile de cumpărare în numele nostru

Este mai ușor ca niciodată să facem cumpărături acum, dar asta nu înseamnă că procesul este complet optimizat. Într-o lume magică și perfect capitalistă, brandurile și platformele de shopping ar putea să ne citească gândurile și să facă cumpărăturile pentru noi. Nu suntem acolo, dar acesta e planul. Și există deja pași făcuți în această direcție. „Algoritmii de analiză și predicție au devenit destul de avansați și e destul de ușor de prezis că vor fi din ce în ce mai buni. În viitor, cu destule data points, va fi ușor pentru orice companie să recomande exact ceea ce ai nevoie să cumperi sau ce cadouri le-ar plăcea prietenilor tăi să primească. Experiența achiziției unor cadouri de Crăciun se poate transforma în adăugarea unei liste pe o platformă, alegerea unui profil și tehnologia se va ocupa de restul”, mai spune Diana.

Tehnologia va evolua în a analiza suficient de multe date astfel încât să anticipeze nevoile de consum ale oamenilor și să decidă de unde să își comande aceștia produse sau servicii, reducând astfel prezența umană în interacțiunile cu anumite branduri. Prin software-uri avansate, companiile vor trimite alerte despre produse care sunt pe terminate în casă și trebuie reînnoint stocul, precum hârtie igienică sau lapte. Un exemplu este Alexa Smart Reorder de la Amazon. Și, dacă tot există aceste alerte, de ce să nu recomande și un brand? Iar aici intervin reclamele targetate direct în frigiderul sau baia oamenilor. Din smartwatch-ul fiecăruia algoritmul a înregistrat o tensiune crescută. Iată o opțiune bună pentru cafea decofeinizată de la un anumit brand. Companiile vor ști exact care a fost consumul nutrițional, viciile și starea de sănătate a consumatorului. Prețurile și ofertele pot varia în funcție de toate aceste data points. Pe de altă parte, vor exista și oameni care vor profita de acest aspect în procesul de a duce o viață mai sănătoasă.

„Grijile clar vor fi mai puține, căutarea mai ușoară, dar întrebarea rămâne dacă vrem ca cei care ne cunosc cel mai bine să fie companiile, nu prietenii”

concluzionează Diana Stafie.

Future Station este o agenție de consultanță și strategie prospectivă (foresight), care oferă servicii de planificare strategică, pe baza identificării posibilelor scenarii de evoluție într-un anumit domeniu, identificând modul în care companiile se pot pregăti pentru viitor și pot capta posibile oportunități ale pieței. Agenția oferă o gamă de servicii unice pe piața din România, schimbând paradigma strategiei, consultanței, planificării de business. Portofoliul Future Station numără companii importante din domenii precum retail, telecom, FMCG, financiar, sănătate, energie, precum și instituții publice și ONG-uri.

Source: revistabiz.ro.

Valeria are 22 de ani. Și, la fel ca toți cei aflați la începutul carierei, locuiește într-o garsonieră. Așa că nu este o surpriză că de multe ori încearcă să petreacă mai mult timp la locul de muncă. Și din motive întemeiate. Este angajată la un start-up cu potențial, care dezvoltă un software pentru sateliți comerciali. Iar biroul unde ajunge în fiecare dimineață reflectă cu siguranță industria din care face parte: la intrare, o cameră o detectează automat și deschide ușa, nu este nevoie de carduri sau parole.

De asemenea, nu există computere personale, în afară de un supercomputer utilizat pentru sarcini foarte grele. În schimb, toată lumea a primit smartphone-uri puternice care pot fi conectate fără fir la multitudinea de ecrane instalate în încăpere.

Restul biroului pare o casă mare, cu o mulțime de zone de relaxare foarte confortabile, câteva șeminee, o zonă de joacă cu Lego pentru nostalgici și o pădure imensă în jurul clădirii. Există chiar și un copac care crește prin mijlocul întregii clădiri, are peste 200 de ani, așa că arhitecții au decis să îl transforme în piesa centrală a întregului design. I-au dat chiar și un nume, Appa, și are un titlu oficial de Chief Executive Oxygenator.

Așa ar putea arăta o zi normală la birou pentru un angajat al viitorului. Acesta este un posibil scenariu de viitor pentru spațiile de birouri, segment pe care prezentul trăit de noi l-a schimbat pentru totdeauna. În încercarea de a înțelege spre ce direcții ar putea merge piața imobiliară pe zona de birouri, Future Station, o agenție românească de consultanță și strategie prospectivă (foresight) a elaborat 4 posibile scenarii.

„Printre numeroasele instrumente pe care o organizație le poate folosi pentru planificarea strategică, Scenario Planning se remarcă prin capacitatea sa de a surprinde o întreagă gamă de posibilități legate de evoluția industriei sau a mediului de business. Prin identificarea tendințelor și a incertitudinilor de bază, o organizație poate construi o serie de scenarii posibile ce pot sta la baza deciziilor strategice pe termen mediu și lung.

Și cum pandemia a generat un grad ridicat de incertitudine legat de cum vor arata spațiile de lucru în viitor, s-a născut interesul explorării unor posibile scenarii și identificării de către client a unor direcții strategice relevante pentru fiecare dintre acestea. Pentru fiecare scenariu au fost descrise aspecte legate de posibila evoluție a spațiilor fizice, dar și de eventualul comportament al companiilor ce închiriază astfel de spații și chiar al angajaților acestora.

Ne-am imaginat inclusiv cum ar putea arăta o zi din viața unui angajat în fiecare dintre scenarii, iar povestea Valeriei de mai sus e o parte din acest exercițiu. Astfel au putut fi identificate nevoile emergente ale salariaților și zonele de oportunitate caracteristice fiecărui scenariu. Și, pe baza acestora, am gândit direcțiile spre care ar trebui să meargă noile proiecte de investiții, dar și noi posibile servicii și produse ce pot fi luate în calcul de o organizație din industria imobiliară”,

spune Diana Stafie, specialist în foresight și fondator Future Station.

1. Office habitat

Imaginați-vă un viitor în care companiile alocă fonduri pentru spații de lucru de calitate, care pun accent pe bunăstarea angajaților și sănătatea emoțională a acestora. Birourile devin spații fluide și evoluează odată cu schimbările organizației și nevoile echipei, sunt deopotrivă spații de lucru și relaxare, de coeziune socială, spații care reflectă cultura companiei și sprijină legătura cu natura, aducând beneficii semnificative în sinergia echipei și fidelitatea angajaților.

Povestea Valeriei de mai sus este o parte din ilustrarea unei zile de lucru a unui angajat în viitorul din scenariul Office Habitat, iar un exemplu ce susține posibila evoluție a acestui scenariu poate fi noul biroul al Citibank în Singapore – banking conservatory sau recepția clădirii de birouri Globalworth cu cel mai mare perete verde natural dintr-o astfel de clădire din sudul și estul Europei.

2. Nicăieri nu-i mai bine ca acasă

Imaginați-vă un viitor în care flexibilitatea și alegerea personală a angajatului primează, „work-from-home” – vedeta anilor pandemici devine dominantă. Acesta este un viitor în care cererea de spații de birouri scade semnificativ, iar oamenii nu mai merg acolo unde se află locurile de muncă, deoarece lucrul la distanță le permite echipelor să fie flexibile și să nu depindă de un punct de lucru fix.

În acest scenariu experimentat deja de mulți dintre noi, investițiile majore sunt direcționate către transformarea casei într-un spațiu adaptat lucrului: de la computere performante, la birouri adaptate și alte piese care să contribuie la confortul și starea de bine a angajatului. Consecințele directe ale unui astfel de viitor pot duce la scăderea cererii pentru spații de birouri, dar și pentru locuințele situate în apropierea polurilor de business ale orașelor.

În schimb, cerințele privind specificațiile de amenajare a caselor private pot fi în creștere. De exemplu, producătorul de mobilă Pearson Lloyd a lansat în 2022 colecția Routes, mobilier de birou pentru spațiul de lucru post-pandemie. Această colecție este rezultatul unei explorări aprofundate a schimbărilor felului în care lucrăm.

3. Biroul clasic

Un studiu Deloitte  realizat în România în 2022 evidenția că 60% dintre românii din generatiile Millennials și Z vor un program de lucru flexibil și să lucreze de la distanță, dar nu mai mult de două zile pe săptămână. Așadar, imaginați-vă un viitor în care munca la distanță este limitată și rămâne preponderentă doar pentru anumite industrii. După o perioadă de provocări ale colaborării prin intermediul tehnologiei, oamenii își doresc mai multă socializare.

În plus, organizațiile și managerii încep să pună din nou accent pe interacțiune umană, iar echipele trebuie să funcționeze împreună, sub același acoperiș. Multe organizații globale au rechemat angajații la birouri. Aceasta este paradigma clasică cu care toți eram obișnuiți înainte de pandemie, în care spațiile de lucru sunt amenajate în business park-uri urbane sau la periferie, în care naveta zilnică fie cu mașina personală, fie cu metroul fac parte din rutină, iar interesul pentru propriile locuințe nu mai este atât de crescut, din moment ce acolo ajungem abia seara târziu.

4. Office on the go

Acesta este un viitor în care piața imobiliară încă resimte efectele pandemiei, iar circumstanțele au forțat adaptarea rapidă la munca la distanță, ceea ce s-a dovedit benefic pentru productivitatea angajaților. Asistăm la o popularitate crescută a coworking-ului, dar și a co-livingului (spații de locuit în comun). Angajații se simt acum împuterniciți să lucreze în spații comune, pe drum, din aeroport sau din parc.

Exemple ce susțin posibila emergență a acestui scenariu sunt cabinele de lucru de la metrou lansate de Mitsubishi, lansarea startup-ului românesc Nooka space cu misiunea dezvoltării unei rețele de birouri hi-tech de proximitate sau platforma româneasca Pluria. Libertatea de a alege de unde să lucrezi va duce la o descentralizare a conceptului de birou clasic, care se va transforma într-un hub vizitat periodic și care permite fiecărui angajat să aleagă dacă dorește sau nu să mai facă naveta până la muncă.

„Aceste scenarii nu sunt predicții ci, mai degrabă, narațiuni despre lucruri care este posibil să se întâmple în viitor. Acestea invită la reflecție asupra ipotezelor descrise și deschid conversația despre cum ne putem pregăti pentru viitor, atât ca organizație, cât și ca profesioniști”,

mai spune Diana Stafie.

Despre Future Station

Future Station este o agenție de consultanță și strategie prospectivă (foresight), care oferă servicii de planificare strategică, pe baza identificării posibilelor scenarii de evoluție într-un anumit domeniu, identificând modul în care companiile se pot pregăti pentru viitor și pot capta posibile oportunități ale pieței.

Agenția oferă o gamă de servicii unice pe piața din România, schimbând paradigma strategiei, consultanței, planificării de business. Portofoliul Future Station numără companii importante din domenii precum retail, telecom, FMCG, financiar, sănătate, energie, precum și instituții publice și ONG-uri.

Diana Stafie, fondatorul Future Station, este unul dintre puținii specialiști în foresight / strategie prospectivă din România și singurul cu un background educațional solid și experiență extinsă cu privire la modul în care companiile pot gestiona proiecte complexe și își pot modela viitorul prin gândirea sistemelor, previziunea strategică și planificarea scenariilor viitoare.

Face parte din promoția 2019 a programului International Certified Future Strategist. Este, de asemenea, un practician certificat în analiză strategică a viitorului și un ambasador în rețeaua globală de scanare de la Institutul de Studii privind Viitorul din Copenhaga. Diana este alumna a Institute for the Future, USA si University of Houston, USA.

Source: bursa.ro.

“Asistăm deja la o piaţă în schimbare, în care alfabetizarea digitală este obligatorie pentru a rămâne relevant” • “Cred că odată cu intensificarea colaborării între oameni şi roboţi vor apărea şi joburi noi pentru oameni” • “În ultimii doi ani observăm dorinţa organizaţiilor de a se poziţiona ca inovatori în piaţa sau industriile în care activează”

România nu are încă un exerciţiu solid al privirii în viitor sau al prospectivei, iar acest lucru se vede în cele mai mici detalii ale vieţii de zi cu zi, la nivel individual, nu doar la nivel de organizaţie, spune Diana Stafie, fondatorul FutureStation şi specialist în strategie prospectivă, care a avut amabilitatea să ne ofere un interviu despre domeniul în care activează, provocările pe care schimbările rapide din mediu le aduc companiilor şi indivizilor, precum şi modul în care pot fi abordate.

În opinia sa, digitalizarea, munca hibridă şi economia colaborativă, accentul pe starea de bine a angajaţilor şi creşterea interesului pentru practicile ESG (Environment, Social & Governance), sunt printre principalele trenduri care se manifestă în prezent în companii indiferent de industrie, la nivel global.

“Este tot mai important nu doar să faci performanţă în prezent, ci şi să poţi crea şi valorifica viitorul unei companii. Să ai capacitatea de a rămâne relevant şi mâine şi de a identifica din timp cele mai bune oportunităţi sau de a fi pregătit pentru orice scenariu, pozitiv sau negativ”, spune fondatorul FutureStation, agenţie de consultanţă şi foresight pentru companii.

Reporter: Sunteţi unul dintre puţinii specialişti în foresight/strategie prospectivă din ţara noastră. Ce este, în esenţă, acest domeniu?

Diana Stafie: Foresight nu este nici ştiinţă, nici artă. Pe de o parte, Foresight dispune de un arsenal de instrumente şi metodologii utilizate în prospectarea viitorului şi în planificare strategică; iar pe de altă parte, porneşte de la premisa că viitorul nu este predeterminat sau liniar şi trebuie să ne gândim la el în mod explorativ. Nu există niciodată un singur viitor posibil, de aceea nici nu este bine să ne pregătim doar pentru unul. Acţiunea de Foresight catalizează gândirea în viitoruri alternative. Atunci când facem o analiză pentru o companie sau un domeniu anume realizăm practic o hartă pe care scanăm trendurile ce conduc către maparea unor posibile scenarii de viitor, astfel încât să creionăm alternative pentru a fi pregătit, a rămâne relevant, a fi cu un pas înaintea celorlalţi. Foresight ajută organizaţiile să investigheze, nu să prezică viitorul. Într-un fel, Foresight este ca un “Waze”, dacă vreţi, pentru companii – instrumentele sale contribuie la înţelegerea diferitelor alternative (scenarii) pe care ar trebui să le ia în considerare în planificarea călătoriei lor şi să-l aleagă pe cel care le duce la destinaţia favorită, putând astfel să atingă unele obiective mai devreme decât concurenţii lor.

Deşi cel mai uzual este să aplicăm metodologia şi abordarea de Foresight la nivel de organizaţii private şi instituţii publice, procesul poate aduce multă valoare şi la nivel individual. Ne poate ajuta să răspundem la întrebări precum: Cum va arăta profesia mea în 2030? Ce impact vor avea asupra mea schimbările din piaţa muncii sau noile profesii apărute în următorii ani? Cum mă pregătesc pentru viitor şi cum mă asigur că rămân relevant în piaţa muncii din 2030?

Reporter: Ritmul schimbării este din ce în ce mai accelerat. Ce trebuie să facă companiile şi indivizii ca să se adapteze schimbărilor?

Diana Stafie: Companiile şi organizaţiile activează într-un context extrem de complex, în care schimbarea se produce într-un ritm tot mai accentuat, pe măsură ce societatea progresează. Pentru a ţine pasul cu acest ritm fulminant, companiile trebuie nu numai să înţeleagă foarte bine mediul în care activează, ci şi care sunt posibilele scenarii de dezvoltare pentru ele în viitor. Astfel, cred că devine tot mai important nu doar să faci performanţă în prezent, ci şi să poţi crea şi valorifica viitorul unei companii. Să ai capacitatea de a rămâne relevant şi mâine şi de a identifica din timp cele mai bune oportunităţi pentru companie sau de a fi pregătit pentru orice scenariu, pozitiv sau negativ.

La FutureStation oferim analize şi studii complexe companiilor care nu au resursele şi capacităţile interne pentru a desfăşura această activitate pe plan intern. România nu are încă un exerciţiu solid al privirii în viitor sau al prospectivei, iar acest lucru se vede în cele mai mici detalii ale vieţii de zi cu zi, la nivel individual, nu doar la nivel de organizaţie. Însă experienţa pe care alte naţii o au în acest tip de planificare strategică complexă ne arată ce beneficii imense poate aduce o astfel de gândire. Dar şi că este nevoie de educaţie, familiarizare cu acest complex exerciţiu pe plan local.

Astfel, dacă ajungi să te întrebi ce poţi face pentru a ţine pasul cu schimbările din industria în care activezi, dacă eşti preocupat să înţelegi în ce direcţii se poate duce business-ul tău, atunci o analiză Foresight poate aduce mai multă înţelegere decât te-ai aştepta. Acum doi-trei ani, de exemplu, nimeni nu se aştepta ca munca remote sau hibridă să devină normalitate, poate că existau companii care nici un îşi ridicau această problemă. Iar pandemia ne-a demonstrat cu câtă rapiditate se pot schimba lucrurile. Companiile care aveau deja un exerciţiu al colaborării la distanţă în cadrul echipei au făcut faţă mult mai bine acestei schimbări, liderii care au avut deschiderea să privească spre viitorul muncii au fost mult mai pregătiţi să acţioneze rapid în acest context. La fel, dezvoltatorii imobiliari care construiau în neştire birouri ce vreme de doi ani au rămas aproape goale ar fi avut nevoie de o perspectivă pe termen lung a trendurilor legate de locul de muncă al viitorului – iar acesta încă este un subiect cât de poate de actual, pentru că încă nu se ştie câtă lume mai vrea să se întoarcă la lucru în birouri, mai ales dacă acestea se află la distanţă foarte mare de casă. Ca să rezum ideea, identificarea semnelor strategice timpurii de schimbare este o veste bună pentru cei al căror rol este menţinerea avantajului competitiv pentru organizaţie. Eşecul vine în lipsa acţiunii şi, dacă ai fi un factor de decizie într-o companie, cred că ţi-ar plăcea să ai la dispoziţie capacitatea de avertizare timpurie.

Reporter: Pe lângă nevoia de adaptare, care este esenţială, schimbările aduc şi potenţiale oportunităţi (de pildă crearea de noi produse sau servicii). Ce pot face companiile pentru a-şi creşte şansele de a fructifica oportunităţile care pot apărea?

Diana Stafie: Au trecut cam 50 de ani de când profesorul Igor Ansoff, unul din contribuitorii importanţi la practica de Strategic Management, a introdus conceptul de “semnale vagi” (weak signals), referindu-se la acele evenimente, lucruri care se întâmplă în exteriorul unei organizaţii despre care nu avem informaţii complete – poate pentru că sunt încă în desfăşurare sau se întâmplă punctual – şi al căror impact asupra business-ului sau asupra noastră la nivel individual este greu de analizat momentan. Detectarea şi monitorizarea acestora este importantă pentru a nu fi luat prin surprindere, dar mai ales pentru a identifica potenţiale zone de oportunitate şi competitivitate. Astăzi practica de “horizon/trend scanning” specifică Foresight-ului, prin care identificăm aceste semnale vagi, este o activitate importantă în planificarea strategică.

Un semnal vag poate fi un nou concept de magazin pe care îl observaţi sau experienţa pe care o trăiţi în relaţia cu un brand. Poate fi un model de business, unul nou de care nu aţi mai auzit, dar chiar şi unul vechi, însă portat într-o alta industrie/domeniu decât cele experimentate până acum. Sau poate citiţi despre o nouă tehnologie sau poate despre un patent, brevet? Sau vedeţi pe LinkedIn o postare referitoare la recrutarea pentru un job title de care nu aţi mai auzit până acum – de exemplu Ambev a recrutat lunile trecute Chief Mental Health Officer. Sau poate ai auzit de un start-up care urmăreşte să provoace un anumit domeniu – de exemplu, start-up-ul Notpla vine cu o soluţie pentru înlocuirea plasticului din ambalaje cu un material pe bază de alge şi plante, ce poate fi chiar şi consumat.

Cred că este important să ne informăm, să citim din domenii cât mai variate, să fim la curent cu noutăţile, să ne interesăm de un subiect care ar putea fi conex cu business-ul nostru. Să înţelegem de ce se întâmplă aceste schimbări acum, cine iniţiază şi adoptă astfel de schimbări, să ne provocăm percepţiile actuale. Acum aproximativ trei ani am citit pentru prima oară un interviu cu fondatorul unui start-up din Rusia ce avea ca misiune mutarea unei părţi din industria de advertising în spaţiu (mai exact pe cer). Dacă oraşele sunt pline cu bannere şi reclame, de ce nu putem folosi spaţiul imens ce se află deasupra noastră? Astfel, a prototipat o soluţie ce utilizează Cubesats (sateliţi miniaturali care orbitează într-o orbită joasă) pentru a afişa logo-uri de la Coca-Cola sau McDonald”s pe cer. Cred că vă imaginaţi reacţiile la o asemenea iniţiativă. Într-o discuţie cu un client, acesta îmi spunea la vremea aceea că el nu o să mai iasă din casă dacă aceasta devine o realitate. Iar vara trecută am văzut deja cu toţii cum compania chineza Bilibili a folosit cerul pentru a realiza un QR code imens (cu ajutorul dronelor), QR code pe care atunci când îl scanai cu telefonul, te ducea către un joc video popular. Şi tot în China s-au pus bazele unui proiect de lansare a unor “luni artificiale” pentru iluminarea oraşului Chengdu. Sau văzusem pitch-ul unei agenţii de marketing ce se numeşte Cosma Schema şi care prestează servicii de marketing şi branding doar pentru companii care au legătură cu spaţiul (ex: produc rachete sau componente). Şi ei vor recruta pentru echipa lor Space marketeers. Citite în izolare, poate că aceste semnale nu indică o schimbare evidentă. Însă conectate, pot duce la ideea de comercializare a spaţiului în viitor, ceea ce creează oportunităţi pentru companii din foarte multe domenii.

Reporter: Circulă ideea că, într-un viitor nu chiar foarte îndepărtat, roboţii vor înlocui foarte multe activităţi care în prezent sunt realizate de oameni, astfel încât cele mai multe persoane nu vor mai avea locuri de muncă. Cât de reală credeţi că este această perspectivă? Puteţi detalia?

Diana Stafie: Cred că una dintre lecţiile pe care ultimii ani le-a adus este faptul că munca nu va mai fi niciodată la fel ca înainte. Complexitatea societăţilor în care trăim, viteza cu care lucrurile se schimbă şi doza de imprevizibil din jurul nostru creează zi de zi provocări care vor modela cu siguranţă viitorul muncii. Atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi. Cât de mult ne vor schimba automatizarea şi digitalizarea locurile de muncă în următorii ani este de văzut. Însă cu siguranţă asistăm deja la o piaţă în schimbare, în care alfabetizarea digitală este obligatorie pentru a rămâne relevant. Există studii serioase, aşa cum este Digital Challengers in CEE realizat de McKinsey, care arată că în România în jur de 50% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate. Aşadar, vorbim şi despre dorinţa de a eficientiza şi uşura anumite sarcini. Pe de altă parte, cred că odată cu intensificarea colaborării între oameni şi roboţi vor apărea şi joburi noi pentru oameni. Atât în zona de management al automatizării, cât şi pe partea de etică şi guvernanţă corporativă, ca să dau doar câteva exemple.

La noi în ţară, Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a lansat deja un program de masterat numit Data Science for Industry and Society, care pregăteşte studenţii pentru joburi ale viitorului, oferindu-le posibilitatea obţinerii de certificări tehnice foarte căutate pe piaţa muncii din viitor, cu denumiri care sună futuristic, precum Visual Business Analytics, Statistical Business Analyst, SAS Programming Specialist, Machine Learning Specialist sau Nature Language Processing and Computer Vision.

Aşadar, cred că e important ca oamenii să menţină un echilibru şi să conştientizeze atât beneficiile, cât şi riscurile unui astfel de viitor în care roboţii vor face parte din activităţile noastre zilnice. Ţine de noi să fim pregătiţi şi să acţionăm în orice scenariu posibil de dezvoltare pentru viitor.

Reporter: Care credeţi că sunt principalele două-trei trenduri ce se manifestă în prezent în companii, indiferent de industrie, la nivel global?

Diana Stafie: Cu siguranţă digitalizarea este prezentă, munca hibridă şi economia colaborativă, accentul pe starea de bine a angajaţilor şi creşterea interesului pentru practicile ESG (Environment, Social & Governance).

Reporter: Sunteţi fondatorul Future Station, agenţie de consultanţă şi foresight pentru companii. Care sunt principalele solicitări pe care le aveţi de la clienţi sau altfel spus, care sunt principalele lucruri pe care aceştia vor să le ştie?

Diana Stafie: Dezvoltarea unei gândiri pe termen lung şi în alternative şi identificarea oportunităţilor aferente este principala nevoie pe care o acoperim. De asemenea, organizaţiile sunt interesate de tendinţele ce pot avea impact asupra domeniului lor şi mulţi doresc o abordare experienţială, nu doar să cercetăm şi să ascultăm, dar să şi vedem – şi astfel organizăm împreună vizite şi discuţii cu organizaţii ce inovează într-un anumit domeniu şi care pot reprezenta o mare sursă de învăţare şi inspiraţie. Şi din ce în ce mai mult, în ultimii doi ani de fapt, observăm dorinţa organizaţiilor de a se poziţiona ca un inovator, trendsetter în piaţa sau industria sa şi cu aceştia lansăm diferite white-papers/rapoarte în care ei aleg să împărtăşească din tendinţele pe care le consideră relevante, inovaţiile la care se uită. Scopul unei astfel de iniţiative este şi de a contribui la ridicarea nivelului de know-how şi performanţă a întregii industrii, dar şi de poziţionare ca un thought leader.

Reporter: Mulţumesc!

Autor: Leonard Bădilă | Sursă: capital.ro

Impactul IA asupra viitorului guvernanței corporative și al consiliilor de administrație este un subiect de mare interes. Un raport recent de la McKinsey menționează că „până în 2030, IA va contribui cu 1,2 trilioane de dolari la PIB-ul global”. Dar ce înseamnă asta pentru guvernanța corporativă? Cum se pot pregăti cel mai bine Boards pentru a profita de AI? Și care sunt provocările cu care se confruntă în acest sens?

Inteligența Artificială (IA) și Board-urile viitorului: ce impact are tehnologia asupra guvernanței corporative a organizațiilor

Adevărul este că paragraful de mai sus nu a fost scris de o persoană, ci de un program de Inteligență Artificială – Copy.ai, căruia i-au fost oferite câteva cuvinte cheie, precum „viitorul guvernanței corporative”. Aceasta este încă o dovadă a faptului că puterea aplicațiilor IA, dar și a tehnologiei în general, crește.

Inteligență artificială. Big data. Alfabetizare digitală. Colaborare între oameni și roboți. Descentralizare. Toate aceste sintagme sunt deja prezente în discursul public general și se conturează ca probabilități ale societății de mâine, într-un viitor în care cuvântul de ordine nu este „dacă”, ci „cum”. De la angajați, până la executivi, fiecare membru al echipei unei organizații va fi influențat de modul în care tehnologia – în accepțiunea sa cea mai amplă – va fi integrată în cadrul companiilor. Tot mai mulți profesioniști, inclusiv în România, preiau funcții de membri în consiliile de administrație, iar organizațiile sunt tot mai interesate să atragă astfel de specialiști care, prin experiența lor, contribuie la implementarea unei guvernanțe corporative solide.

Inteligența Artificială (IA) va influența Board-urile organizațiilor

În acest context, făcând un pas înainte FutureStation explorează viitorul și analizează modul în care tehnologia, și mai specific Inteligența Artificială (IA), va influența Board-urile organizațiilor. Cum rămân membrii de Board și organizațiile relevante în viitor, ce trebuie să facă acestea pentru a se adapta? Ce poate însemna guvernanța corporativă la timpul viitor? Acestea sunt câteva din întrebările pe care le adresează FutureStation într-un studiu complex realizat în parteneriat cu Envisia, prima școală din România destinată membrilor de Board: „Inteligența Artificială și viitorul guvernanței corporative” (”AI and the Future of Governance”).

„Scopul și modul de funcționare al consiliilor de administrație ale companiilor se vor schimba radical pe măsură ce implicarea lor în organizație și avansul tehnologic împing către și mai multă responsabilitate. În ultimul deceniu, discuțiile despre rolul guvernanței corporative în cadrul unei companii s-au concentrat în jurul termenilor precum transparență, diversitate, strategie, responsabilitate, analiza riscurilor, toate acestea generând dezbateri aprinse și chiar dând naștere unor noi modele de business și reguli de guvernanță. Fără dubiu, etica și transparența rămân fundamentale, dar, în plus, avansul tehnologic din prezent are potențialul să schimbe dramatic modul în care guvernanța corporativă va arăta în viitor, integrând tehnologii disruptive precum Inteligența artificială”,

spune Diana Stafie, fondator al FutureStation și specialist în Foresight / strategie prospectivă.

Cercetarea derulată de FutureStation indică 5 schimbări pe care IA le poate aduce în cadrul consiliilor de administrație ale companiilor

Cercetarea derulată de FutureStation indică 5 schimbări pe care IA le poate aduce în cadrul consiliilor de administrație ale companiilor, modificând profund dinamica acestora: colaborare mai strânsă între oameni și roboți, gestionarea Big data – volumul mare de informații la care avem acces, economia facilitată de platforme online, descentralizarea procesului muncii și a modelelor de business, precum și nevoia de transparență.

Imaginați-vă un viitor în care un asistent virtual organizează agenda întâlnirilor, prioritizează emailurile pe baza unor obiceiuri de utilizare a acestora. Sau un viitor în care dezvoltarea rețelelor neuronale și alte tehnologii similare vor adânci și mai mult colaborarea oameni-roboți. Există deja exemple concrete în lume care susțin această tendință. În Japonia, compania de venture capital Deep Knowledge are ca membru de Board un robot Inteligență artificială încă din anul 2014. Compania recunoaște că IA a ajutat-o să ia deja câteva decizii majore de business. Robotul pe nume Vital a fost ales pentru abilitatea sa de a identifica trenduri de piață care nu erau atât de vizibile pentru oameni, în efortul de a contribui la succesul investițiilor. Este primul program software din lume numit membru într-un consiliu de administrație. Un alt exemplu este NEO – un asistent care ajută echipele remote să rămână la zi cu informația atunci când nu pot participa la ședințe. Scopul lui NEO este să îi ajute pe oameni să fie în două locuri în același timp, oferind un rezumat al întâlnirii, o listă cu cele mai relevante subiecte de discuție și concluzii etc.

Includerea IA în practicile consiliilor de conducere ale companiilor nu înseamnă a lăsa activitatea acestora pe pilot automat, ci mai degrabă a orchestra și organiza munca și colaborarea în jurul oamenilor și roboților. Și conform datelor Eurostat pe 2021, doar un foarte mic procentaj din firmele ce își desfășoară activitatea în România fac uz de aceste tehnologii exponențiale.

O alta schimbare analizată de FutureStation ține de business-urile ce operează ca „platforme”. Acest tip de economie perturbă modelele de business tradiționale, facilitând totodată un transfer de informații, schimburi economice, conexiuni între oameni. Trecerea de la un business bazat pe produse și servicii la unul bazat pe platforme online aduce noi implicații pentru conducerea unei companii, pentru că membrii acesteia pot colabora, vizualiza, comenta pe documente în timp real, de pe orice dispozitiv și, foarte important, într-un mediu sigur. În plus, în contextul descentralizării muncii și al exploziei economiei colaborative, tehnologiile emergente precum IA și blockchain favorizează și apariția unor noi modele de business, așa cum sunt DAO – Decentralized Autonomous Organizations.

Nu în ultimul rând, nevoia de transparență pune din ce în ce mai multă presiune asupra companiilor, iar membrii consiliilor de administrație nu fac excepție. Tehnologia și rețelele sociale au catalizat nevoia de transparență. Astfel, nu puține sunt exemplele în care membrii din conducerea unor companii au devenit cunoscuți în toată lumea, iar acțiunile lor publice sau simplele postări pe rețelele sociale au influențat direct, în unele cazuri în mod negativ, organizația. Poate unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al Facebook / Meta, care a căzut pe locul 98 din 100 în topul celor mai mari companii cu renume, în urma scandalului legat de prelucrarea datelor cu caracter confidențial, al știrilor false și al relațiilor între membrii echipei. Managementul reputației pentru membrii consiliului de conducere va căpăta o greutate tot mai mare în ecuația succesului unei companii.

Într-un astfel de context complex, apare întrebarea „cum se pot pregăti membrii consiliului pentru un viitor în care inteligența artificială va avea un impact semnificativ asupra guvernanței corporative?”. Cu siguranță, viitorul nu foarte îndepărtat va determina companiile să își regândească abordările, iar abilitățile digitale, tehnice, prospective și etice ale membrilor din conducere vor fi obligatorii. Este posibil ca în curând funcții noi precum Chief AI Ethics Officer să fie des întâlnite în cadrul unui consiliu de administrație.

Board-urile pregătite pentru viitor trebuie să fie formate din profesioniști interesați de viitor, de foresight și strategiile prospective, de posibilele scenarii care pot apărea, de înțelegea noilor tehnologii și a implicațiilor acestora. Conform unui studiu Deloitte, companiile cu un Board ce deține cunoștințe solide de tehnologie înregistrează rezultate mai bune, experimentând, în medie, o creștere cu 5% a veniturilor pe o perioadă de 3 ani, și o evoluție mai bună cu 8% a acțiunilor, de la an la an. Analiza FutureStation vine să întărească și mai mult ideea că Board-urile viitorului trebuie să afișeze alfabetizare digitală, înțelegere a puterii Big Data, dar și o etică la un standard mai înalt decât a fost cazul până acum.

Studiul complet este disponibil aici.

Impactul IA asupra viitorului guvernanţei corporative şi al consiliilor de administraţie este un subiect de mare interes. Un raport recent de la McKinsey menţionează că “până în 2030, IA va contribui cu 1,2 trilioane de dolari la PIB-ul global”, se arată într-un comunicat de presă.

Dar ce înseamnă asta pentru guvernanţa corporativă? Cum se pot pregăti cel mai bine Boards pentru a profita de AI? Şi care sunt provocările cu care se confruntă în acest sens?

Paragraful de mai sus nu a fost scris de o persoană, ci de un program de Inteligenţă Artificială – Copy.ai, căruia i-au fost oferite câteva cuvinte cheie, precum “viitorul guvernanţei corporative”. Aceasta este încă o dovadă a faptului că puterea aplicaţiilor IA, dar şi a tehnologiei în general, creşte.

Inteligenţă artificială. Big data. Alfabetizare digitală. Colaborare între oameni şi roboţi. Descentralizare. Toate aceste sintagme sunt deja prezente în discursul public general şi se conturează ca probabilităţi ale societăţii de mâine, într-un viitor în care cuvântul de ordine nu este “dacă”, ci “cum”. De la angajaţi, până la executivi, fiecare membru al echipei unei organizaţii va fi influenţat de modul în care tehnologia – în accepţiunea sa cea mai amplă – va fi integrată în cadrul companiilor. Tot mai mulţi profesionişti, inclusiv în România, preiau funcţii de membri în consiliile de administraţie, iar organizaţiile sunt tot mai interesate să atragă astfel de specialişti care, prin experienţa lor, contribuie la implementarea unei guvernanţe corporative solide.

Potrivit sursei citate, făcând un pas înainte FutureStation explorează viitorul şi analizează modul în care tehnologia, şi mai specific Inteligenţa Artificială (IA), va influenţa Board-urile organizaţiilor. Cum rămân membrii de Board şi organizaţiile relevante în viitor, ce trebuie să facă acestea pentru a se adapta? Ce poate însemna guvernanţa corporativă la timpul viitor? Acestea sunt câteva din întrebările pe care le adresează FutureStation într-un studiu complex realizat în parteneriat cu Envisia, prima şcoală din România destinată membrilor de Board: “Inteligenţa Artificială şi viitorul guvernanţei corporative” (“AI and the Future of Governance”).

“Scopul şi modul de funcţionare al consiliilor de administraţie ale companiilor se vor schimba radical pe măsură ce implicarea lor în organizaţie şi avansul tehnologic împing către şi mai multă responsabilitate. În ultimul deceniu, discuţiile despre rolul guvernanţei corporative în cadrul unei companii s-au concentrat în jurul termenilor precum transparenţă, diversitate, strategie, responsabilitate, analiza riscurilor, toate acestea generând dezbateri aprinse şi chiar dând naştere unor noi modele de business şi reguli de guvernanţă. Fără dubiu, etica şi transparenţa rămân fundamentale, dar, în plus, avansul tehnologic din prezent are potenţialul să schimbe dramatic modul în care guvernanţa corporativă va arăta în viitor, integrând tehnologii disruptive precum Inteligenţa artificială”, spune Diana Stafie, fondator al FutureStation şi specialist în Foresight / strategie prospectivă.

Cercetarea derulată de FutureStation indică 5 schimbări pe care IA le poate aduce în cadrul consiliilor de administraţie ale companiilor, modificând profund dinamica acestora: colaborare mai strânsă între oameni şi roboţi, gestionarea Big data – volumul mare de informaţii la care avem acces, economia facilitată de platforme online, descentralizarea procesului muncii şi a modelelor de business, precum şi nevoia de transparenţă, se precizează în comunicat.

Există deja exemple concrete în lume care susţin această tendinţă. În Japonia, compania de venture capital Deep Knowledge are ca membru de Board un robot Inteligenţă artificială încă din anul 2014. Compania recunoaşte că IA a ajutat-o să ia deja câteva decizii majore de business. Robotul pe nume Vital a fost ales pentru abilitatea sa de a identifica trenduri de piaţă care nu erau atât de vizibile pentru oameni, în efortul de a contribui la succesul investiţiilor. Este primul program software din lume numit membru într-un consiliu de administraţie. Un alt exemplu este NEO – un asistent care ajută echipele remote să rămână la zi cu informaţia atunci când nu pot participa la şedinţe. Scopul lui NEO este să îi ajute pe oameni să fie în două locuri în acelaşi timp, oferind un rezumat al întâlnirii, o listă cu cele mai relevante subiecte de discuţie şi concluzii etc.

Includerea IA în practicile consiliilor de conducere ale companiilor nu înseamnă a lăsa activitatea acestora pe pilot automat, ci mai degrabă a orchestra şi organiza munca şi colaborarea în jurul oamenilor şi roboţilor. Şi conform datelor Eurostat pe 2021, doar un foarte mic procentaj din firmele ce îşi desfăşoară activitatea în România fac uz de aceste tehnologii exponenţiale.

O alta schimbare analizată de FutureStation ţine de business-urile ce operează ca “platforme”. Acest tip de economie perturbă modelele de business tradiţionale, facilitând totodată un transfer de informaţii, schimburi economice, conexiuni între oameni. Trecerea de la un business bazat pe produse şi servicii la unul bazat pe platforme online aduce noi implicaţii pentru conducerea unei companii, pentru că membrii acesteia pot colabora, vizualiza, comenta pe documente în timp real, de pe orice dispozitiv şi, foarte important, într-un mediu sigur. În plus, în contextul descentralizării muncii şi al exploziei economiei colaborative, tehnologiile emergente precum IA şi blockchain favorizează şi apariţia unor noi modele de business, aşa cum sunt DAO – Decentralized Autonomous Organizations.

Nu în ultimul rând, nevoia de transparenţă pune din ce în ce mai multă presiune asupra companiilor, iar membrii consiliilor de administraţie nu fac excepţie. Tehnologia şi reţelele sociale au catalizat nevoia de transparenţă. Astfel, nu puţine sunt exemplele în care membrii din conducerea unor companii au devenit cunoscuţi în toată lumea, iar acţiunile lor publice sau simplele postări pe reţelele sociale au influenţat direct, în unele cazuri în mod negativ, organizaţia. Poate unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al Facebook / Meta, care a căzut pe locul 98 din 100 în topul celor mai mari companii cu renume, în urma scandalului legat de prelucrarea datelor cu caracter confidenţial, al ştirilor false şi al relaţiilor între membrii echipei. Managementul reputaţiei pentru membrii consiliului de conducere va căpăta o greutate tot mai mare în ecuaţia succesului unei companii.

Într-un astfel de context complex, apare întrebarea “cum se pot pregăti membrii consiliului pentru un viitor în care inteligenţa artificială va avea un impact semnificativ asupra guvernanţei corporative?”. Cu siguranţă, viitorul nu foarte îndepărtat va determina companiile să îşi regândească abordările, iar abilităţile digitale, tehnice, prospective şi etice ale membrilor din conducere vor fi obligatorii. Este posibil ca în curând funcţii noi precum Chief AI Ethics Officer să fie des întâlnite în cadrul unui consiliu de administraţie.

Board-urile pregătite pentru viitor trebuie să fie formate din profesionişti interesaţi de viitor, de foresight şi strategiile prospective, de posibilele scenarii care pot apărea, de înţelegea noilor tehnologii şi a implicaţiilor acestora. Conform unui studiu Deloitte, companiile cu un Board ce deţine cunoştinţe solide de tehnologie înregistrează rezultate mai bune, experimentând, în medie, o creştere cu 5% a veniturilor pe o perioadă de 3 ani, şi o evoluţie mai bună cu 8% a acţiunilor, de la an la an. Analiza FutureStation vine să întărească şi mai mult ideea că Board-urile viitorului trebuie să afişeze alfabetizare digitală, înţelegere a puterii Big Data, dar şi o etică la un standard mai înalt decât a fost cazul până acum, se mai arată în comunicat.