Interviu de: Andreea Vasile
Sursa: redbull.com
De la o noapte petrecută pe Stația Spațială Internațională și până la un baby sitter pentru contul tău de social media, călătoriile nu mai sunt doar despre destinații, ci mai ales despre experiențe.
Cui nu-i place să călătorească, să ridice mâna sus! Niciuna? Nu mă mir! Nu știu cum este în grupul vostru de prieteni, dar în al meu toți suntem cu gândul mereu la plecări. Nici nu contează unde, atâta timp cât implică un ghiozdan și un bilet de tren sau de avion. E una dintre bucuriile cele mai mari pe care le avem.
Însă călătoriile nu mai înseamnă doar destinații spectaculoase. Experiențele pe care le avem în aceste locuri devin și mai importante. Diana Stafie este consultant de strategie pe termen lung și co-fondator FutureStation, o agenție care ajută business-urile să înțeleagă cum se pot adapta pentru succes în funcție de cum arată viitorul, înainte ca acesta să le ia prin surprindere.
Cu ajutorul ei, facem azi o călătorie către viitor ca să cunoaștem câteva dintre semnalele de schimbare care se observă pe piață în legătură cu comportamentul consumatorilor atunci când vine vorba despre călătorii. „De cele mai multe ori, aceste semnale se află în stare incipientă (le observăm în rândul unor early adopters) și cunoașterea lor ajută organizațiile să se pregătească pentru viitor și să își asigure relevanța în fața consumatorilor în următorii ani,” spune Diana.
”Pentru a ne ajuta organizațiile cliente, noi, la FutureStation, oferim un serviciu de tip alertare (SESA – strategic early signs alert) ca metodă de pregătire pentru incertitudinile viitorului. Putem surprinde parte din aceste semnale uitându-ne la inovațiile care apar pe piață și analizând elementele de noutate din ele,” explică Diana.
Înainte să privim spre viitor, haide să aruncăm o privire rapidă la anul 2019, pentru că un eveniment interesant pentru industria de travel a fost inițiativa #flyingshame (rușinea de a zbura). Deși începuturile sale au fost în 2017, 2019 a fost anul în care a prins aripi la nivel internațional. Inițiativa provine din Suedia și a pornit de la decizia unor personalități de a renunța la zboruri. Printre aceștia se numără și cântăreața de operă Malena Ernman, mama activistei pentru climă, Greta Thunberg. Bineînțeles că eforturile proprii și publice ale Gretei, pentru a evita zborul, au intensificat mișcarea.
Inițiativa a avut deja un impact măsurabil asupra industriei de travel din Suedia. De exemplu, operatorul de aeroporturi Swedavia AB a înregistrat o scădere a numărului de pasageri în primele trei luni ale anului 2019. Mișcări similare prind amploare și în Marea Britanie (Flight Free 2020), Canada, Australia și Franța. Rămâne de văzut dacă aceste mișcări vor conduce într-adevăr la reducerea numărului de zboruri.
Observăm cum, în legătură cu alte industrii (de exemplu, modă, alimentație, ce-i drept, mai poluante decât cea de transport aerian), nivelul de conștientizare privind impactul activităților asupra mediului crește. În consecință, comportamentul consumatorilor se schimbă, aceștia apreciind oportunitățile prin care pot să reducă impactul asupra mediului. Și, atunci, vocea consumatorului ce spune?
Iată câteva dintre semnalele de schimbare din industria de travel în 2020.
1. Vreau să contribui la un impact pozitiv
Cum sprijină organizațiile reducerea consumerismul excesiv? KLM a lansat în iunie 2019 campania “Fly responsibly” prin care încurajează călătorii să considere trenul o alternativă la zbor.
Iar operatorul de servicii feroviare Deutsche Bahn a răspuns la acest îndemn cu campania “No need to fly”, foarte apreciată pe mediile sociale. În cadrul acesteia sunt prezentate, în oglindă, fotografii cu locații pitorești din Germania lângă fotografii cu destinații turistice străine faimoase, plus prețul aferent călătoriilor către ambele.
Dar oare cum ar fi să poți sta într-un hotel și să plătești în funcție de activitățile prietenoase cu mediul pe care le desfășori? Din 2020, am putea avea o asemenea experiență în cadrul Arctic Blue Resort din Finlanda. Conform reprezentanților locației, vizitatorii vor putea să își ajusteze costurile aferente șederii consumând mai puțină energie, participând la activități ecologice sau consumând mâncare sustenabilă.
2. Vreau să fiu cineva
Arată-mi ce ai experimentat ca să îți spun cine ești! O altă schimbare pe care o observăm pe piață este legată de alăturarea experiențelor trăite și modalitățile prin care consumatorii își etalează statutul. Statutul nu se mai limitează doar la posesiile materiale precum casa și mașina, căci experiențele tind să devina prioritare în modul în care ne definim. Cu cât o locație vizitată este mai ”instagramabilă”, cu atât aceasta contribuie la creșterea poziționării noastre pe mediile sociale.
Lanțul hotelier Ibis a decis să ajute consumatorii în acest sens și pentru anumite locații elvețiene a pus la dispoziție “social media sitting”, un fel de baby sitter pentru contul de social media. Asta pentru a le permite vizitatorilor să se bucure de experiența acolo, în timp ce profesioniști în social media se ocupă de pagina lor de Instagram.
Expunerea pe mediile sociale poate veni uneori cu avantaje financiare pentru călători. Un hotel din Japonia oferă cazare pentru doar 1 dolar pe noapte călătorilor care sunt de acord ca șederea lor în cadrul hotelului să fie transmisă live pe canalul de YouTube al acestuia.
3. Vreau să am parte de experiențe transformative
Observăm cum pentru unii consumatori, experiența călătoritului înseamnă mult mai mult decât a ajunge undeva sau a fi în acea destinație. Pentru mulți, călătoritul devine un proces transformativ, vor experiențe mult mai profunde și neobișnuite. O astfel de experiență transformativă poate fi petrecerea unei nopți pline de istorie în muzeul Louvre din Paris (opțiune oferită de AirBnB în aprilie 2019) sau un sejur la Stația Spațială Internațională – experiență care va fi posibilă din 2020 prin intermediul unor operatori privați în colaborare cu NASA. Se estimează că prețul unei nopți de cazare aici va fi în jurul a 35.000 de dolari.
