Impactul IA asupra viitorului guvernanţei corporative şi al consiliilor de administraţie este un subiect de mare interes. Un raport recent de la McKinsey menţionează că “până în 2030, IA va contribui cu 1,2 trilioane de dolari la PIB-ul global”, se arată într-un comunicat de presă.
Dar ce înseamnă asta pentru guvernanţa corporativă? Cum se pot pregăti cel mai bine Boards pentru a profita de AI? Şi care sunt provocările cu care se confruntă în acest sens?
Paragraful de mai sus nu a fost scris de o persoană, ci de un program de Inteligenţă Artificială – Copy.ai, căruia i-au fost oferite câteva cuvinte cheie, precum “viitorul guvernanţei corporative”. Aceasta este încă o dovadă a faptului că puterea aplicaţiilor IA, dar şi a tehnologiei în general, creşte.
Inteligenţă artificială. Big data. Alfabetizare digitală. Colaborare între oameni şi roboţi. Descentralizare. Toate aceste sintagme sunt deja prezente în discursul public general şi se conturează ca probabilităţi ale societăţii de mâine, într-un viitor în care cuvântul de ordine nu este “dacă”, ci “cum”. De la angajaţi, până la executivi, fiecare membru al echipei unei organizaţii va fi influenţat de modul în care tehnologia – în accepţiunea sa cea mai amplă – va fi integrată în cadrul companiilor. Tot mai mulţi profesionişti, inclusiv în România, preiau funcţii de membri în consiliile de administraţie, iar organizaţiile sunt tot mai interesate să atragă astfel de specialişti care, prin experienţa lor, contribuie la implementarea unei guvernanţe corporative solide.
Potrivit sursei citate, făcând un pas înainte FutureStation explorează viitorul şi analizează modul în care tehnologia, şi mai specific Inteligenţa Artificială (IA), va influenţa Board-urile organizaţiilor. Cum rămân membrii de Board şi organizaţiile relevante în viitor, ce trebuie să facă acestea pentru a se adapta? Ce poate însemna guvernanţa corporativă la timpul viitor? Acestea sunt câteva din întrebările pe care le adresează FutureStation într-un studiu complex realizat în parteneriat cu Envisia, prima şcoală din România destinată membrilor de Board: “Inteligenţa Artificială şi viitorul guvernanţei corporative” (“AI and the Future of Governance”).
“Scopul şi modul de funcţionare al consiliilor de administraţie ale companiilor se vor schimba radical pe măsură ce implicarea lor în organizaţie şi avansul tehnologic împing către şi mai multă responsabilitate. În ultimul deceniu, discuţiile despre rolul guvernanţei corporative în cadrul unei companii s-au concentrat în jurul termenilor precum transparenţă, diversitate, strategie, responsabilitate, analiza riscurilor, toate acestea generând dezbateri aprinse şi chiar dând naştere unor noi modele de business şi reguli de guvernanţă. Fără dubiu, etica şi transparenţa rămân fundamentale, dar, în plus, avansul tehnologic din prezent are potenţialul să schimbe dramatic modul în care guvernanţa corporativă va arăta în viitor, integrând tehnologii disruptive precum Inteligenţa artificială”, spune Diana Stafie, fondator al FutureStation şi specialist în Foresight / strategie prospectivă.
Cercetarea derulată de FutureStation indică 5 schimbări pe care IA le poate aduce în cadrul consiliilor de administraţie ale companiilor, modificând profund dinamica acestora: colaborare mai strânsă între oameni şi roboţi, gestionarea Big data – volumul mare de informaţii la care avem acces, economia facilitată de platforme online, descentralizarea procesului muncii şi a modelelor de business, precum şi nevoia de transparenţă, se precizează în comunicat.
Există deja exemple concrete în lume care susţin această tendinţă. În Japonia, compania de venture capital Deep Knowledge are ca membru de Board un robot Inteligenţă artificială încă din anul 2014. Compania recunoaşte că IA a ajutat-o să ia deja câteva decizii majore de business. Robotul pe nume Vital a fost ales pentru abilitatea sa de a identifica trenduri de piaţă care nu erau atât de vizibile pentru oameni, în efortul de a contribui la succesul investiţiilor. Este primul program software din lume numit membru într-un consiliu de administraţie. Un alt exemplu este NEO – un asistent care ajută echipele remote să rămână la zi cu informaţia atunci când nu pot participa la şedinţe. Scopul lui NEO este să îi ajute pe oameni să fie în două locuri în acelaşi timp, oferind un rezumat al întâlnirii, o listă cu cele mai relevante subiecte de discuţie şi concluzii etc.
Includerea IA în practicile consiliilor de conducere ale companiilor nu înseamnă a lăsa activitatea acestora pe pilot automat, ci mai degrabă a orchestra şi organiza munca şi colaborarea în jurul oamenilor şi roboţilor. Şi conform datelor Eurostat pe 2021, doar un foarte mic procentaj din firmele ce îşi desfăşoară activitatea în România fac uz de aceste tehnologii exponenţiale.
O alta schimbare analizată de FutureStation ţine de business-urile ce operează ca “platforme”. Acest tip de economie perturbă modelele de business tradiţionale, facilitând totodată un transfer de informaţii, schimburi economice, conexiuni între oameni. Trecerea de la un business bazat pe produse şi servicii la unul bazat pe platforme online aduce noi implicaţii pentru conducerea unei companii, pentru că membrii acesteia pot colabora, vizualiza, comenta pe documente în timp real, de pe orice dispozitiv şi, foarte important, într-un mediu sigur. În plus, în contextul descentralizării muncii şi al exploziei economiei colaborative, tehnologiile emergente precum IA şi blockchain favorizează şi apariţia unor noi modele de business, aşa cum sunt DAO – Decentralized Autonomous Organizations.
Nu în ultimul rând, nevoia de transparenţă pune din ce în ce mai multă presiune asupra companiilor, iar membrii consiliilor de administraţie nu fac excepţie. Tehnologia şi reţelele sociale au catalizat nevoia de transparenţă. Astfel, nu puţine sunt exemplele în care membrii din conducerea unor companii au devenit cunoscuţi în toată lumea, iar acţiunile lor publice sau simplele postări pe reţelele sociale au influenţat direct, în unele cazuri în mod negativ, organizaţia. Poate unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al Facebook / Meta, care a căzut pe locul 98 din 100 în topul celor mai mari companii cu renume, în urma scandalului legat de prelucrarea datelor cu caracter confidenţial, al ştirilor false şi al relaţiilor între membrii echipei. Managementul reputaţiei pentru membrii consiliului de conducere va căpăta o greutate tot mai mare în ecuaţia succesului unei companii.
Într-un astfel de context complex, apare întrebarea “cum se pot pregăti membrii consiliului pentru un viitor în care inteligenţa artificială va avea un impact semnificativ asupra guvernanţei corporative?”. Cu siguranţă, viitorul nu foarte îndepărtat va determina companiile să îşi regândească abordările, iar abilităţile digitale, tehnice, prospective şi etice ale membrilor din conducere vor fi obligatorii. Este posibil ca în curând funcţii noi precum Chief AI Ethics Officer să fie des întâlnite în cadrul unui consiliu de administraţie.
Board-urile pregătite pentru viitor trebuie să fie formate din profesionişti interesaţi de viitor, de foresight şi strategiile prospective, de posibilele scenarii care pot apărea, de înţelegea noilor tehnologii şi a implicaţiilor acestora. Conform unui studiu Deloitte, companiile cu un Board ce deţine cunoştinţe solide de tehnologie înregistrează rezultate mai bune, experimentând, în medie, o creştere cu 5% a veniturilor pe o perioadă de 3 ani, şi o evoluţie mai bună cu 8% a acţiunilor, de la an la an. Analiza FutureStation vine să întărească şi mai mult ideea că Board-urile viitorului trebuie să afişeze alfabetizare digitală, înţelegere a puterii Big Data, dar şi o etică la un standard mai înalt decât a fost cazul până acum, se mai arată în comunicat.
